Evanghelia întreagă
E-o poruncă: „Să iubești!”
De-o-mplinești, te mântuiește,
Cerul Sfânt ți-l pregătește.
Dacă nu, nimic nu ești
Și rămâi cu cei firești.

Când știi să ierți și poți ierta,
Tot răul cel nedrept de-ți vine,
Din Dumnezeu, din Firea Sa,
Începi comori a aduna
Și-un strop sălășluiește-n tine:
Te-așteptă Cerul cu rubine.

Când iubești, când poți iubi,
Chiar răul de-ți vrea oricine,
Când urii cu iubire-ntorci,
De orice rău tu te descarci,
Întreg e Dumnezeu în tine,
Tu vei trăi cum se cuvine.

Celui ce-ți vorbește rece,
Plin de ură și mânie
Și te ocărăște-ntruna,
Cald vorbește-i totdeauna
Fără nici o dușmănie.
Fii cu Domnu-n armonie!

Că mereu în foc, ținându-l,
Chiar și fierul se îndoaie.
Și se potolește firea,
Și nu-i suflet ca iubirea
Îndelungă să nu-l moaie
Și să-l facă din lup oaie.
Amin.
(Luni, 15 martie 2021)