Tu ai în tine pacea lui Cristos
Dar duci o bătălie ne-ntreruptă.
Chiar dacă pare, nu-i un paradox
Căci vieţuind în mediu duşmănos
Obţii divina pace doar prin luptă.

Când ţi-ai ales drumul hotărâtor
Care te-ndepărtează de osândă,
Tu ai intrat în ring ca luptător,
Având un inamic necruţător,
Însă având şi şanse de izbândă.

Văzând echipamentul luminos
Cu-ale formaţiei divine steme,
Duşmanul tău devine furios
Căci vede-n tine chipul lui Cristos,
Coşmarul său de dincolo de vreme.

În faţa Lui pierdut-a la Calvar
Şi vrea ca-n toţi ai Săi să se răzbune;
Nu-i da această şansă, luptă dar,
Vei birui şi azi, şi mâine iar,
Căci galeria stă în rugăciune.

Nu te lăsa trântit jos la podea,
De pe genunchi îndată te ridică,
Respiră rugăciuni şi vei vedea
Cum vei fi întărit în lupta grea
Căci duhul tău nu e un duh de frică.

Duşmanul te loveşte bestial
Şi fiecare lovitură doare,
Tu îl respingi, te-mpotriveşti total,
Şi când sunând se-aude-un gong final
Tu eşti victorios, eşti în picioare.

În sală întunericuri se sting
Căci din zenit lumina curge-ntruna,
Tu te înalţi învingător în ring
Dar nu centuri, ca premiu, te încing
Căci biruind, răsplata ţi-e cununa.

Amin
Vulcan, nov. 2007