Se pierd suflete nevinovate
Fără Cuvânt, în chemări deșarte,
Moare sufletu-n haina poveștii,
Și cugetu-n haina nedreptății!
Curg pâraiele repezi de munte,
Si-oricât ar curge parcă n-ajunge,
O, Doamne, toaca-n sat a amuțit,
Sărbătorile-s fade, au murit!
Străjerul a obosit, e tăcut
În haos demonic a rămas mut!
Pe zid în spărtură cine va sta
Când si din cei aleși își pied Calea?
Ploi bogate primenesc pământul,
Tatăl udă și azi așezământul!
Curge Izvorul cu Apa Vie,
Îndreaptă-ne Tată spre-Mpărăție!
Amin!