Păstrează-mă doar pentru Tine,
Să am un rod mereu curat,
Să fiu o hrană pentru alții,
Lumină-n timp întunecat.

Păstrează-mă pe culmea stâncii,
Doar în picioare ca să fiu,
Și-n toate numai ca și Tine,
Ca pomul verde în pustiu.

Păstrează-mă întotdeauna,
Doar pregătit aici mereu,
De a Ta mare revenire,
Ca să mă-nalț cu Tine eu.

Păstrează-mă ca o mireasmă,
Mereu plăcută pentru cer,
Departe de sfârșitul celor,
Ce merg prin viața lor... dar pier.

Să nu ajung prin valea morții,
De multe șoapte amăgit,
Sub aripa de Tine-ntinsă,
Aș vrea să stau necontenit.

Păstrează-mă în voia care,
În toate este doar a Ta,
Să mă cunoști când Tu din slavă,
Pe nor Isus vei apărea.

Păstrează-mă ca pe o floare,
Ce nu se poate ofili,
Din roua zorilor senine,
Să beau putere zi de zi.

Să fiu curat ca o mireasă,
Și Mirele doar Tu să fii,
Tăcut... mereu în așteptare,
În focul dragostei dintâi.
Amin