Mamă,
Că Cel de sus a hotărât să pleci,
E voia Lui și nu mă pot opune,
Să nu te temi pe strâmtele poteci,
Căci m-am rugat mămică, pentru tine!

Anii s-au dus, cu suferinți și greu,
Cu-nțelepciune sau cu răzvrătire,
Dar m-am rugat ca bunul Dumnezeu,
Să te primească-Acasă și pe tine!

Îmi pare rău că depărtări de jar,
Ne-au ars în ani puțina mângâiere,
Ce o puteam petrece la hotar,
Ca să îți ducă-n trupul slab, putere!

Tot ce-mi doresc mămica mea, acum,
Să fii-mpăcată, să te odihnești,
C-ai suferit destul pe-al vieții drum,
Măcar acolo sus ca să zâmbești!

Nu te-oi uita, te port în gândul meu,
În inima ce plânge în tăcere,
Veghează mamă, sufletul mi-e greu,
Zbor lin măicuță, printre sori și stele!

Nu te-oi uita chiar dacă depărtări,
Îmi pun pe ochi tenebre-nșelătoare,
Când voi porni și eu spre-albastre zări,
Să mă aștepți mămică, zâmbitoare!

12/05/2023, Barcelona- Lucica Boltasu