De obicei băieții sunt mai mult tentați
Să-și caute soții, la casele celor bogați
Crezând că așa sunt și ei, în viață realizați
Dar vai, unii o mușcă rău și sunt înșelați.

Dacă la început nu-i iubire, ia vine pe parcurs
Să știi, ea nu mai vine, din contra, s-a dus.
Casa, banii și mașina, fericire nu-ți pot da
Materialul se trece, dar dragostea ar rămânea.

Dacă te-ai căsătorit cu casa, bani si mașină
Nu ți-ai luat soție băiete, ci ți-ai luat stăpână
Ce să faci? va spune: mereu și mereu stăpâna
Când să mături curtea, când să speli mașina.

Când furtunile vieți în căminul tău vor bate
Căsnicia ta firavă, nu va rezista măi băiete
Materialismul nu rezistă, la vijelioasă furtună
Căci căsătoria din interes, nu face casă bună.

Când îți vei ridica vocea, că ai ceva de spus
Ți se va spune-n față, că-ți este de-ajuns
Repede-ai uitat, cine este aici stăpână
Și se va pune decizia, de divorț în mâna.

Lăcomia de bogății, îți va fi potolită
Și atunci îți vei căuta, o soție potrivită
Căci dragostea și respectul oamenilor loiali
Ii vei găsi numai, la oameni egali.

Când între doi tineri, sunt multe diferențe
Ca studii, păreri despre viață și avere
Nu vor fi împreună, multe primăveri
Se vor despărți, nu se potrivesc
în vorbă, faptă și în ceea ce gândesc.

Divorțul pricinuiește, răni marcante tuturor
Atât părinților ce l-au cauzat, cât și copiilor
Copii-s ca-n gară cu lume, ce grăbit se duce
Cu trenuri ce pleacă, și nu știu în care să urce.

Copii ce vor crește orfani, fără mamă sau tată
Și după ce vor crește, vor face și ei așa odată
Azi, divorțurile sunt adevărată plagă socială
Că se fac la scară mare, nu-i siguranță maritală.

Azi nu se divorțează, numai la căsătorii din interes
Ci se despart și cei ce credeau, că se iubesc imens
Cauzele sunt multe, atât de-afară cât și interioare
Curvii și infidelități, nepotrivire de caracter, mare.

Neajunsuri în trebuincioase, spuse ca motiv
Ce-ar trebui să unească, făcând căminul efectiv
Egoismul, neînțelegerea și lipsa de comunicare
Îi fac să creadă, că-i bine să meargă-n voie fiecare.

Lipsa dragostei firească-i, alunecarea-n desfrâu
Le enumeră Pavel, caracteristici a lumii de-acum
Divorțul n-are nimic bun, pentru cei ce l-au făcut
Decât regret, amărăciune și lacrimi, nimic mai mult.

Liberalismul lumii se impune, chiar și-n biserică
Și chiar cu neîntemeiate motive, familii strică
Familii abia închegate nu se-înțeleg, se despart
În căsătoria lor, numai și numai interesul i-a unit.

Dar gândul de-a divorța, nu trebuie să între-n minte
La orice ceartă și supărare, ce căminul cuprinde
Să nu lăsăm pe diavolul, acest gând să-l infiltreze
Ca la fiecare conflict, un partener divorțul să viseze.

Gândul la divorț, chiar și dragostea puțină, distruge
Căci unde a reușit să pătrundă, nimic nu ajunge
Nici sfatul nici îndemnul, ca să restabilească pacea
Doar Dumnezeu cu mila Lui, restabilește dragostea.

Dumnezeu nu îngăduie divorțul, N-acceptat niciodată
Doar oamenii îl practică, neținând cont de a Lui povață
Chiar mulți preoți și pastori, îl acceptă fără rezervă
Ca fiind ceva indicat, unde în locul dragostei, e ceartă.

În loc să-i învețe, a Domnului voie în familia creată
Îi lasă să se despartă, considerând problema încheiată.
Dragostea firească, e consumabilă și schimbăcioasă
Dar dacă e sprijinită, de-a Domnului rămâne stabilă.

Dragostea Domnului predomină, dă voință în ascultare
De-a Lui cuvânt, chiar dacă tentația divorțului e mare
Divorțul nu-i soluția, a problemelor rezolvare
El aduce despărțire, și-n inimi numai supărare.

El nu fericește, ci întristează sufletul și inima mult
Dragostea, legătura desăvârșirii să unească-n tumult
Ca nimic să nu despartă familia, orice s-ar întâmpla
Ci mai mult s-o unească, desăvârșind căsătoria.

Iar dacă vrășmașul, a reușit să facă vreo spărtură
Nu lăsați soarele să apună, ci Iertați-vă pe măsură
Dacă nu e pericol a pierde, și partenerul și fericirea
Și dacă ai pierdut familia și mântuirea, ai rămas cu firea.