Aș vrea o Doamne, cu totul să renunț.
La tot ce cred că am, și-mi aparține
Să renunț la eul meu și la iubirea de sine
Să mă încredințez întreg în mâna Ta

Pe mine și tot ce e în vița mea, în mine.
Nu e ușor, să renunț la eul și orgoliul meu
Să mă predau cu totul Ți-e, cu totul ce-s eu
Ca Tu să faci o! Doamne ce dorești din mine.

Căci sunt adânc înrădăcinate, în al meu sine
Nu reușesc singur fără tine, îndură-te de mine.
Eul și sinele meu, sunt personalitatea mea
Nu-s haine să le dezbrac, după cum e vremea

Sunt afinități în ființă, ce la creare Le-ai așezat
E imposibil omului singur, la ele de renunțat.
Aș vrea să nu fiu a lumi, să facă ce vrea cu mine
Îngâmfat, semeț și plin de mine, să cred c-așa e bine

Ci smerit, umil să renunț la ce nu e din tine
Să stau Doamne alături de-ai Tăi, să fac ce-i bine
Aș vrea Doamne, să renunț la plăcerile de-o clipă
Viață trăită-n plăceri e numai pierdere, o risipă

Îmi risipesc din viață anii și așa puțini, o scurtă viață
Se duc ca pasarea-n zbor, nu lasă urmă ca-n ceață.
Nu pot să fiu ucenicul Tău, așa nu se poate
Să trăiesc ca păgâni să le păstrez pe toate

Ucenicul, ca să fie și el ca Învățătorul său
Trebuie să trăiască ca El, la bine și la greu.
Aș vrea să renunț la mândrul sine, să fiu smerit
Să pot sta lângă Tine, ca un ucenic desăvârșit

Doamne, eu știu că nu pot sta lângă Tine
Fiind un om mândru, orgolios și plin de mine.
Unii au încercat, au reușit scurt și cu a lor sine
N-au fost cu totul ai Tăi, nu sau simțit bine, cu Tine

Și atunci când Le-ai spus: că trebuie să renunțe
Au renunțat, dar nu la eu, ci au renunțat la tine.
Sună șocant când spun, că vreau să fiu ca Tine
Cu tot ce am, cu tot ce sunt, cu tot ce-mi aparține

E greu, să vreau ca să renunț la eul meu, la sine
Atâta cât cred că mă descurc și singur, foarte bine.
Când lumea, propagă așa mult, încrederea in sine
Să te dezvolți în eul tău încrezător, să n-ai Rușine

Să te impui altora, să-ți însușești un caracter coleric
Să fii tare cu cei din jur, plin de sine și energic
Dacă dorim să renunțăm, la ceea ce suntem
Și să ne eliberăm de sine și eul ce-l avem

Devenim slobozi, gata să acceptăm și să luăm
A Lui jug și sarcină, care nu-s grele să purtăm.
Dacă nu putem singuri, ca să renunțăm
El ne va ajuta, fără să ne oblige, jugul să luăm

El ne pune in față viața si moartea, în fata lor stăm
Alegerea o facem noi, consecințele nu, doar le tragem.
Dacă ne cere, să renunțăm la confortul ce-l avem
La părinți, la frați si la alții din jur, pe care-i lăsam?

Lumea greu ne va condamna, de ce-am hotărât
Ca să-l urmăm pe Domnul până la sfârșit.
Domnul nu cere ca să fim ca roboții, niște imuni
Să nu judecăm, să nu gândim, să fim roboței

Dar vrea, să fim cu personalități disciplinate
Cu sinele și eul nostru, mereu și mereu controlate.
Domnul nea promis, prin al Său cuvânt
Răsplata cerească pentru sacrificiul făcut
Că la-m câștigat pe El, comoara comorilor
Si vom fi cu El, pentru veci vecilor.