Pe brațele biruitoare, purtați suntem pe drum mereu,
Trecuți de apele șuvoaie, de timpul ce-i atât de greu,
Pe aripi sfinte de iubire, plini doar de dor zburăm mai sus,
Spre Țara viselor în care, ne-om întâlni noi cu Isus.

Nu vom opri în toi de luptă, căci suntem niște luptători,
Ne înărmăm în rugăciunea, ce-o înălțăm mereu în zori,
Luptăm până-n apus de soare, în noapte vegheatori suntem,
Căci doar de sus avem putere, și doar cu ea înaintăm.

Urcăm pe razele de soare, care cobor a ne-ncălzi,
Spre locul unde-acea odihnă, cea veșnică noi vom găsi,
Luptăm cu umbrele străine, și șoaptele care șoptesc,
Privim mereu doar înainte, spre zările ce se zăresc.

Luptăm cu armele divine, ispitele când vin și vin,
Durerea când din nou apare, strigăm după al Tău alin,
N-avem vre-o teamă, căci de Tine, nu ne lăsăm orice ar fi,
Doar lângă Tine orice luptă, noi o putem a birui.

Ne este grea azi alergarea, dar pasul noi nu îl oprim,
Căci vrem la capătul de vale, pe Tine ca să te-ntâlnim,
Luptăm azi lupta-n vremi din urmă, și înapoi nu vrem să dăm,
Doar în picioare sus pe stâncă, și-n zi și-n noapte o să stăm.
Amin