Nu-s bogați acei ce au aur și palate.
Nici acei ce au în lume bani și nestemate.
Mai bogat e omul simplu dar smerit.
Și de Dumnezeul slavei mult iubit!

Nu-s bogați acei ce au diplome, renume
Cât acei ce-n cartea vieții scris e al lor nume.
Nu e mai bogat acel care agoniseste
Cum e cel care împarte, cel ce dăruiește.

Nu-s bogați, bogații lumii, cei cu bani.
Cum sunt cei cu suflet bun dar sărmani.
Cei ce se uită de sus, cu mare mândrie.
Nu-s nicicând mai bogați și nu pot să fie.

Nu-i bogat cel care calcă în picioare.
Adevărul și dreptatea ca s-ajunga mare.
Niciodată cel ce luptă numai pentru sine.
Nu va fi bogat vreodată în timpul ce vine.

Nu-s bogați cei ce adună alese comori.
Numai pe acest pământ că sunt trecători.
Dacă n-au cum au cei sfinți aur și palate.
Nu aici ci lângă Domnul în noua cetate.

Nu-s bogați acei ce râd de cel care n-are.
Nu-i bogat cel înstărit, numai i se pare.
Căci acei ce întind mâna către cei lipsiți.
Doar ei au comori în cer și sunt fericiți.

Nu-s bogați acei ce azi dețin puterea.
Cei ce cred că țin pământul și averea.
Ci bogați sunt cei ce au o iubire pură.
Și o viață fără pată chiar după Scriptura

Nu-s bogați cei tari, puternici, neînfricați.
Cum sunt cei din toată lumea, încercați
Ca acei ce au credință nu-i nimic mai tare.
Sunt bogați acei ce au în suflet răbdare.

Nu-s bogați stăpânii lumii, n-au putere.
Când îi pui lângă cei sfinți, tăria le piere.
Nu-s bogați decât cei care au suflet curat.
Ei vor birui în lume, vor învinge neîncetat.

Niciodată nu vor fi mai bogați cei răi.
Care umblă după faimă pe străine căi.
Care nu-și câștigă pâinea cu muncă și greu.
Mai bogați sunt cei săraci dar cinstiți mereu.

Mai bogați sunt cei ce au doar un colț de pâine.
Decât cei ce azi nu duc grija cea de mâine.
Dacă-L au pe Dumnezeu au o bogăție.
Sunt bogați și-aici în lume dar și-n veșnicie

Nu-s bogați decât acei care-L au pe Dumnezeu
Care duc povara crucii chiar și când li-e greu.
Cei care-mplinesc Cuvântul sunt bogați
Și odată în strălucire fi-vor îmbrăcați.