Prin a Domnului Întrupare, când în lume a venit
Plin de adevăr și har, printre oameni a locuit
Și har după har, zilnic din plinătatea Sa le-a dat
Așa și astăzi, față de noi îl revarsă neîncetat.

Pentru harul ce zilnic de la Tine-l avem
Doamne, laudă îți dăm și slavă îți cântăm
Tu ni-l dai zilnic, ni-l dai nouă oamenilor în dar
Datorită dragostei Tale, manifestată fără hotar.

Nu-l arăți față de noi, pentru că-l merităm
Ci așa cum au stat sfinți, înaintea Ta stăm
Din această privință, o știm cu toți bine
Ar trebui să ni se umple fața de rușine.

Dar Tu știi, ce e în noi, de ce suntem în stare
Suntem niște păcătoși, care mai de care
Și îți arăți tu harul în viața noastră de păcat
Că prin har ne ierți și ne ridici din starea de neiertat.

Unii înțeleg greșit harul Tău și păcătuiesc mereu
Crezând că așa vei înmulți, față de ei harul Tău
Oare trebuie să păcătuim mai mult și din greu
Pentru ca Tu să-ți înmulțești față de noi harul Tău?

Suntem sub har, și când suntem pedepsiți pentru păcat
Iona era în al Tău har și când Peștele în pântece la purtat
Când încercăm să fugim de fața Lui, și de a Lui dreptate
Nu e niciun Tars pe pământ, să fie destul de departe.

El este Dumnezeul întregului pământ
Nu este doar un Dumnezeu local și limitat
De granițele unor țări, a unui anume stat
El are control în toată lumea, pe ape și uscat.

Nu este loc pe pământ, ascuns de ochiul Lui Sfânt
Și nici nu trebuie să ne ascundem de El, fugind
Să rămânem lângă El, din dragoste ascultători
Și vom fi prin al Său har, mereu învingători.

Noi ducem o luptă în ispite și-n odiosul păcatului
Dar nu împotriva oamenilor, cărni și sângelui
Ci împotriva duhurilor rele din văzduh, a celui vinovat
De căderea omului în neascultare și păcat.

Domnul, prin a Lui har mare și glorios
Nu-și încetează părtașia cu omul păcătos
Dar urăște păcatul și pe cel ce ne duce la păcat
Și vrea să ne păzească, de moarte veșnică și iad.

Numai prin harul Său, suntem ce suntem
Și tot numai prin har avem omule ce avem
El S-a făcut sărac, ca să avem din plin noi
Ca să nu fim privați de har, uscați și goi.

Ne-a dat fiecăruia mai mult, sau măcar un dar
Arătându-și față de noi, din belșug al Său har
Ca prin darurile pe care ne-a dat și avem
Să arătăm și la alții, belșugul harului Său.

Sunt vremuri de har, cele în care trăim
Dar depinde de fiecare, cum aceasta privim
Unii cred că-n necaz și suferință nu este har
Căci pocăința și credința, le este-n zadar.

Domnul are multe feluri, harul de a ne arăta
Își arată harul și când suntem în suferința grea
El e în har, chiar și cu acei ce mor ca martiri
In țări musulmane, în India și în a Africi prerii.

I-a spus și lui Pavel: când durerile și-a plâns
Domnul a spus: harul meu îți este de-ajuns.
Așa și nouă, când plângem că durerea ne-a răpus
Ne spune ca lui Pavel: că harul, ne este de-ajuns.

Căci în slăbiciunile noastre, harul Lui
Se vede mare și se arată slava Domnului
Și noi atunci, dovedim că suntem tari
Și poate prin noi, să săvârșească lucruri mari.

Să avem grijă, să nu facem harul zadarnic, de prisos
Crezând că numai legea, atunci degeaba a murit Hristos
El prin moarte de cruce, pentru noi murind,
S-a jertfit Pentru ca eu și tu și oricine crede, să fie mântuit.

Fiecăruia dintre noi fraților, harul i-a fost dat
După a Lui măsură, și robia noastră asupra-I a luat
De aceea să ne întărim cu toți în credință, în har
Căci harul Lui față de noi, Și-a înmulțit fără hotar.

Prin har să fim cei dintâi în fapte bune și răbdare
Să nu ne abatem din har, aducând celorlalți tulburare
Ca niște buni ispravnicii, ai harului mare și felurit
Să creștem în har în cunoștința Domnului desăvârșit.

Unii cred că harul e numai când sunt în belșug
Dar nu este așa, oriunde necazul și suferința ajung
Domnul este în har și cu cel încercat și-n suferință
El este acolo, noi trebuie doar să avem credință.

Prin harul Lui măreț, ne face bine ce nu merităm
Dându-ne Dragostea și bunătatea de care ne bucurăm
Dacă acestea știm să le prețuim, în orice circumstanță
Nici de mântuire nu ne îndoim, prin har ne dă siguranță.

Va veni timpul când harul, înapoi la Israel va fi dat
Căci lui Israel, doar pentru o vreme le-a fost luat
Atunci la neamuri unde este acum, nu va mai fi har
Și strigătul după dragostea Lui, va fi în zadar.

Să nu fim mândri, căci așa nu vom primi har
Cei mândri îl caută, și-i cer harul, dar în zadar
Să fim smeriți și blânzi, cum a fost El, cu inima
Și Domnul, cu har din bulșug, o va umplea.

Prin har suntem mântuiți, prin ceruta credință
Și nu prin fapte, prin fapte este cu neputință
Dacă mântuirea ar fi prin fapte mărețe, doar
Harul nu ar mai fi har, s-ar vorbi de el în zadar.

Dar Doamne, știu că numai prin harul Tău
Pe care îl reverși zi de zi peste sufletul meu
Mă ții credincios, lângă Tine să pot tare sta
Să pot să lupt și să fac, în orice numai voia Ta.

Faptele le facem pentru că suntem mântuiți
Prin ele dovedim credința și dorința de-a fi și alți mântuiți.
Fraților vă îndemn: Să ne păstrăm în har și-n credință
Și prin harul Domnului, totul ne va fi cu putință.