De și-ar pleca genunchii sfinții toți,
Ca-n valea Dura, în ținutul zis Babilon,
Să fim doar 3 rămași sau unul,
Să nu te lași învins de ei!
De ți-ai pleca ființa sub idolul păgân,
Nu vei vedea izbânda poporului sfânt!
Cuptorul e-ncălzit puternic,
Satan răcnește ca un leu,
Ar vrea să piardă azi pe sfinții
Ce-și poartă cruce tot mereu.
“Să ardă focul cât de tare,
Eu am un Dumnezeu,
El poate leul să doboare,
Dar dacă-L părăsesc la greu
De voi trăi va fi degeaba
Căci e pierdut sufletul meu!”
Să stai când alți pleacă,
Să zidești zidul ca Neemia-n zori
Necesită un sacrificiu,
Și doar credința dă puterea
Ce-aduce iarăși izbăvirea.
Doar prin credință poți învinge,
Și tot prin ea tu vei găsi
Speranța ce o cauți astăzi,
Doar într-un loc o poți găsi,
Pe-n deal unde-i o cruce
Și-un sânge pentru-a curăți.