Omule... ce ești tu oare, astăzi pe acest pământ,
Care-i ținta vieții tale, de mereu doar alergând,
Ești din zorii dimineții, până în al ei apus,
Pentru cine strângi tu oare, pentru tine? , ... sau Isus.

Din izvorul care oare, astăzi bei pe drumul tău,
Din plăceri? , ... sau cel ce curge, de sub tron de Dumnezeu,
Hrana ta este cuvântul? , sau... ce este trecător,
Înspre care veșnicie, pe pământ ești călător?

Dacă nu privești în zare, oare înspre ce privești,
Dacă totu-i pentru tine, cerului ce dăruiești,
Care este-a ta jertfire, căci a Domnului Isus,
Ce a fost și pentru tine, s-a văzut pe cruce sus.

Cum îți este azi vorbirea, dar trăirea cum o ai,
Dar în inimă tu astăzi, omule... ai colț de Rai? ,
Căci la ușă iată... bate, revenirea și ar vrea,
Să te-nalțe... ești tu oare, pregătit azi pentru ea?

De nu ești... ia bine seama, să nu fie prea târziu,
Pregătește-te căci vine, vine Cel ce din pustiu,
Te-a salvat ca să-ți dea viață, moștenire Țara Sa,
Și ar vrea să te găsească, gata pentru-a te-nălța.

Pregătește-te... fii gata-n orice clipă... zi de zi,
Iute tu grăbește-ți pasul, astăzi... nu mai zăbovi,
Omule... vine răpirea, înapoi să nu privești,
Chiar de-i greu, de-i lupta mare, pasul tău să nu-l oprești.
Amin