Cântați mereu cu veselie, cu strigă-te de bucurii,
Sunați din trâmbiță mai tare, fiți pregătiți de veșnicii.

În inimă să fiți cu teamă, de numele Acelui sfânt,
Să stea în locul cel de cinste, să ascultați de glasul blând.

Rămâneți cu priviri spre ceruri, scăpare să puteți găsi,
Nădăjduind mereu și credeți, că Domnul slavei va veni.

Strigați mereu cu gura mare, cu laude voi să strigați,
Să se audă după soare, pe Domnul când îl înălțați.

Cântați lui Dumnezeu întruna, dați slavă numai Lui mereu,
Păziți-vă de viclenie, este podoaba celui rău.

Să căutați în El scăparea, nu stați la sfatul celor răi,
Căci ei nu-l au vre-o dat pe Domnul, ei au aici mulți Dumnezei.

Iubiți-vă cu o iubire, ce nu se stinge niciodat,
Cu jertfe doar neprihănite, voi să veniți la Împărat.

Să căutați ca să rămâneți, pe urma albă chiar de-i greu,
Cu voi pe ea va fi întruna, puterea cea de Dumnezeu.

Dați cinste Lui, mereu onoare, cutremurați-vă când El,
De sus se-aude, când iar strigă, e Regele Emanuel.

E numai Unul e-Mpăratul, dă viață celor care vor,
Căci este El plin de putere, de dragoste este izvor.
Amin