Urcați pe muntele cel sfânt, și stați în închinare,
În fața Celui ce-i mereu, El plin de îndurare,
Să-l înalțați pe Dumnezeu, căci El este dreptate,
În fața Lui să vă-nchinați, s-aveți de milă parte.

Cântare nouă să-i cântați, să dea El la o parte,
Toți norii ce s-au adunat, El poate a-i desparte,
Ca să se vadă slava Sa, smeriți să fiți întruna,
Ca soarele să luminați, dar ca și-n noapte luna.

Dreptatea Lui să o cântați, fiți fără de prihană,
Cuvântul Său în orice vremi, el să vă fie hrană,
Să lăudați tăria Lui, mereu ce vă-ntărește,
Să vă-nchinați lui Dumnezeu, doar El mult vă iubește.

De teamă să nu fiți cuprinși, la cârmă este Domnul,
În luptă treji mereu să fiți, să nu vă prindă somnul,
Privighetori în nopți târzii, să stați întotdeauna,
La capăt toți ca să primiți, din mâna Lui cununa.

La umbra aripilor vii, fiți plini de fericire,
Lipițivă de Dumnezeu, să fiți plini de iubire,
Cu strigă-te de bucurii, să fiți mereu în gură,
Când vine Cel ce va veni, ca să fiți goi de ură.

Departe stați de bogăți, sunt toate-o lăcomie,
Comori să strângeți pentru cer, ce sunt o veșnicie,
Să fiți setoși... flămânzi de El, și doar neprihănire,
Să căutați pe drumul greu, ce-i înspre nemurire.

De Domnul să vă bucurați, în El găsiți scăparea,
Fiorul blând va coborâ, ca să simțiți iertarea,
Căci râu de viață este El, de veșnica iubire,
Un infinit e tot al Său, El e... Dumnezeire.

El pe vecie e Stăpân, puterea Lui e mare,
V-a cercetat... v-a mântuit, El este îndurare,
Slujiți-i doar lui Dumnezeu, mereu cu dăruire,
Doar El va poate izbăvi, de-orice nenorocire.
Amin