Multumesc Doamne İsuse!
Doamne- n zorii diminetii
M-ai zâmbit, si-apoi mi-Ai zis
Vino să-ti arăt copilă
Casa ta din Paradis
Si-am văzut o mică casă
Între pomii din gradină
Ce era înpodobită
Cu a Lui pace divină
Mi si mii de curcubee
În lumina diminetii
În albul cel mai curat
Erau zugrăviti peretii
Am rămas asa. . o vreme
Mă uitam ca o nătângă
Si de-atâta bucurie
İnima-ncepu să plângă
Si-am gândit atunci pe dată
Oare ce am meritat
Ca să-mi facă mie casă
Cel mai Mare Împărat
Atunci Duhul mă îndeamnă
Si-mi sopteste nencetat
İntră-n casă ca să-L vezi
Pe Îngerul luminat
Iar la masă pe un scaun
Un Înger ce lumina
Avea o foaie înnegrită
Si cu mâna Lui scria
Era un zapis-nvechit
Înegrit cum nu se poate
Aplecându-mi ochii văd
Ale mele fapte toate
Un cutremur mă străbate
Îngerul ochii-si ridică
Si-mi vorbeste cu blândete
Asează-te făra frică
Si-A întins palma găurită
Peste zapisu-negrit
Si cu sângele din palmă
Degrabă l-a curătit
Picuri rosii de iubire
Spală foaia cu păcate
Jos în dreapta -i scris: MESIA
Păcatele-ti sunt iertate! Amin