Vestea Buna!



„Binecuvântată ești, între femei" îi spuse îngerul, Mariei.
Și fecioara smerită acceptă lucrarea, pentru care a fost aleasă.
Iosif în neprihănirea lui, supus, a înțeles menirea ei
Și logodit cu ea, au urmat drumul ce avea să-împlinească,
O mare lucrare dumnezeiască, pentru mulțimea omenească.

Iosif și cu Maria obligați să se-înscrie, au pornit la drum greu,
Au ales să-împlinească tot Planul Lui Dumnezeu.
Spre Iudeia, în Betleem au purces, dinspre Galileia,
Să se-împlinească ce spuse cu mult înainte, profetul Isaia:
"Fecioara va rămânea însărcinată și va naște un Fiu" pe Mesia.

Iosif și Maria din Nazaret, în Betleemul din Iudeea,
În nici o casă n-au găsit loc de poposire și-n ieslea
Din cetatea Lui David se naște Mesia, în Betleem.
Mare minune, în Mântuitorul Isus Hristos noi avem.
Binecuvântați prin iubirea Lui Dumnezeu toți suntem.

Cerul de lumină aprins, răsună de corul îngeresc,
Speriați păstorii, cu uimire și teamă cerul privesc.
Vestea minunată, sunt ce-i dintâi care-o primesc,
S-a născut Marele Păstor cu chip dumnezeiesc.
Nu în palat cum un împărat, să se nască, era firesc.

În Betleem păstorii au mers să cerceteze ce li s-a vestit
Și în Cetatea lui David, plini de bucurie în iesle au găsit
Pruncul, care „va fi o mare bucurie pentru tot norodul".
Și semnul după care l-au cunoscut și au găsit Păstorul,
„... Un prunc înfășat în scutece și culcat într-o iesle."era Odorul.

Păstorii mărturisesc cu mare bucurie Vestea bună,
Maria strânge-n inima ei de mamă, ce îngerul vestise.
Și nici lacrimi, nici durere n-o fac să nu se supună,
Așa începutul Mântuirii în supunerea ei se-împlinise,
Căci Isus din înălțimi astrale pentru asta venise.

Vestea Bună să cuprindă în lung și lat, pământul,
Să răsune cerul întreg de cântare, întreg Universul.
Cuvântul a coborât întrupat la noi să ne mântuiască,
Să poată omul o veșnicie, alături de El să trăiască.
Cântați popoare, voi noroade Minunea Dumnezeiască,
Împăratul iubirii a venit alături de noi, să ne mântuiască.
Amin