De ce lași vremea ca să stingă,
Un foc al dragostei dintâi,
Lași inima să-ți împietrească,
Sub piatra ei tăcut rămâi.
De ce uiți clipa cercetării,
Când Duhul sfânt te cerceta,
Când tu strigai... , , o Doamne sfinte,
Doar Tu vei fi iubirea mea".
De ce privești spre-amărăciune,
Când ai gustat din ce e sfânt,
De ce te-ascunzi când nu există,
Ascunzătoare pe pământ.
De ce ești trist când bucuria,
A mântuirii El ți-a dat,
El ți-a deschis un drum spre ceruri,
Dar ești pe cel alăturat.
De ce te vinzi azi pe gunoaie,
Când Domnul te-a răscumpărat,
Cu sange sfânt în deal pe-o cruce,
Când suferința a răbdat.
Ca azi să ai făgăduința,
Acelor vesnice de sus,
De ce tu uiți că pentru tine,
Cândva murea un Sfânt... Isus.
De ce privești mereu pământul,
Când doar de sus poți tu primi,
Un ajutor și-acea putere,
Care te poate întări.
De ce te clatini când tărie,
Îți este-n toate Dumnezeu,
De ce nu crezi când El credință,
Ți-a dat... doar tu, să crezi mereu.
E vremea clipelor din urmă,
Puțin mai este... va veni,
Întreabă-te... pe tine oare,
Aici El cum te va găsi.
Aceste vești ce-s de războaie,
Ce se aud azi pe pământ,
Ne spun că vine... este-aproape,
Că vine Domnul în curând.
Nu zăbovi... aleargă iute,
Tot ce-a cerut să împlinești,
În dragostea dintâi întruna,
Pân-la sfârșit să clocotești.
Grăbește-te vremea-i târzie,
Atunci când El va reveni,
Să fii tu gata de plecare,
E-atât de-aproape-acea azi zi.
Să ai și candela doar plină,
Să nu cunoști un prea târziu,
Să-ți spună El... , , tu slugă bună,
Nu vei rămâne în pustiu".
Pastrează-ți haina fără pată,
Să poți să fii mireasa Sa,
De vei avea pe ea doar una,
Să zbori spre cer... nu vei putea.
Nu amâna azi pregătirea,
Căci poate mâine... nu va fi,
Îmbrac-acum neprihănirea,
La noapte El poate veni.
Să fii doar gata-n orice clipă,
Să te cunoască Dumnezeu,
Când va veni pe nor din slavă,
Să-ți spună... vino... fiul Meu.
Amin