Rabdă orice suferință, cum demult cei sfinți răbdau,
Aplecat în încercare, cum martirii se-aplecau,
Sfâșiați de-acele fiare, ce și astăzi prigonesc,
Sufletele care-ntruna, Domnului doar îi slujesc.

Rabdă hula și ocara, ce le rabzi cu-atâta greu,
Nu uita de-nsărcinarea, ce ți-a dat-o Dumnezeu,
La sfârșit sa te găsească, vrednic de-a te înălța,
Unde vei găsi odihna, veșnică... din Țara Sa.

Nu privi la om o clipă, Tu privește la Isus,
Desfătare să îți fie, vremea-n care ești supus,
Să urmezi numai porunca, ce-a lăsat-o Dumnezeu,
Care te-a păzit întruna, de mânia celui rău.

Cu privirea înainte, tu să mergi orice-ntâlnești,
Și în nici-o încercare, pe pământ să nu oprești,
Căci la capăt socoteală-n fața cerului vei da,
Ce-ai lucrat în a Sa vie, la sfârșit te va-ntreba.

Rabdă pietrele-aruncate, chiar și de iubiții frați,
Cei loviți ce sunt pe cale, ei de Domnul nu-s uitați,
La o vreme hotărâtă, te va ridica de jos,
Căci ai fost ales urmașul, preamăritului Hristos.

Hotărârile pripite, nu-s placute-n fața Sa,
Să asculți de glasul care, el de sus va răsuna,
Lasă-te condus de Duhul, cel trimis de Dumnezeu,
Ascultarea te va duce, mai departe de cel rău.
Amin