L-am cautat pe Domnul și l-am găsit în vale, când gândurile mele, adânc se tulburau,
Fiorii sfinți din ceruri, îmi aduceau lumină, ei îmi dădeau putere, când norii străpungeau.

L-am căutat sub soare, sub luna dintre stele, și l-am găsit îndată, n-a stat de mine-ascuns,
Am căutat iubirea, cea fără de hotare, adusă pe o cruce, de-un Miel ce-a fost străpuns.

L-am cautat pe Domnul, și l-am găsit pe calea, cea plină de durere, acolo l-am găsit,
Mi-a zis să nu am teamă, cereasca vindecare, o va lăsa din ceruri, să fiu tămăduit.

Și sfânta mângâiere, mereu El o lăsase, atunci când de necazuri eram eu copleșit,
Acolo... printre ele, pe-a mea mare iubire, ce este numai una, mereu am întâlnit.

L-am căutat pe Domnul, când marea ridicase, în fața mea doar valuri, ce-ntruna au lovit,
Și printre stropii care, erau fierbinți ca focul, pe Cel care desparte și mare-am întâlnit.

În clipele mai grele, de mare suferință, când sub bătăi de vânturi, adesea m-așezam,
Pe-a mea salvare care, mi-a dat mie suflare, mi-a dat în dar și viață, mereu o întâlneam.
Amin