Cum să rupi zilnica monotonie a unei vieți
Când suntem așa mult de obiceiuri năpădiți
Ce formează o anumită comoditate în trăiri
De parcă n-ar alte posibilități de trăirea vieții.

Monotonia vieții, ține pe loc în apatică stare
Fără a întreprinde ceva lucruri de valoare
Ne ține în rutine zilnice, oricare le-am avea
Fără a gândi la sensul vieții, c-ar fi și altceva.

Obișnuiți de dimineață de când ne-am sculat
Să facem zilnic tot, în mod obișnuit și-automat
În mod standardizat, tipic, normal și exigent
Rutine, proceduri și tipare de comportament.

Viața nu-i un șir de sarcini zilnic repetitive
Ce-ar face rutina, să ne-ajute a trăi mai bine
Dar surprizele vieții, neprevăzutul ce apare în ea
Ne scot din monotonie, să mai facem și altceva.

Dacă cu monotonia vieții, mult ne-am obișnuit
Dumnezeu îngăduie probleme ce ne dau avânt
Ne trezește să facem lucruri cu valoare și interes
Să înțelegem mai adânc, viața în adevăratul sens.

Rostul vieții pe pământ, nu-i în lucruri de rutină
Ci în lucruri și fapte, întreprinse pentru viața divină
Dumnezeu nu dă viață omului să o trăiască așa
Ci cu scop de-ai sluji și din toată inima al căuta.

Dumnezeu a creat omul cu un scop precis
De-ai sluji Lui, nu a-și trăi viața fără sens
Dacă facem așa cum Domnul zilnic ne cere,
Monotonia n-are loc în a vieții scurgere.

Nu ne-a creat, să trăim ca roboți, automat
Ci ființe inteligente, cu discernământ calculat
Nu orientați după instincte ca animalele
Ce-au în natură, doar poftele și instinctele.

De ne obișnuim, cu monotonia vieții, va fi greu,
Să evadăm din monotonie, din ciclu-i continuu
Să devenim creativi, să-i ne depășim limitele
Să nu fie toate la voia întâmplări și nemotivate.

Chiar de viața, n-o putem controla în întâmplare
Să intrăm în ea, să înțelegem rostul celor venite
Pentru creștin, viața n-are întâmplări fără rost
Sunt coordonate de Domnul, întotdeauna au fost.

Să nu lăsăm monotonia, viața să ne controleze
Să pună limite vieții, spre ignoranță s-o orienteze
Limitele noastre, ni-s cunoscute și le acceptăm
Dar în monotonie și rutină, să nu ne complacem.

Să îngăduim monotoniei să ne îngrădească
Spiritualul și viața de credință, să ne răpească
Înfrângerile vieții, să ne facă mai luptători pe cale
Să nu ne împingă în monotoniei și apatie.

Viața e scurtă și numai una, să profităm de ea,
Să folosim orice clipă, să răscumpărăm vremea
Rutina și obiceiurile sunt și ele în viață bune,
Când avem un program de studiu și rugăciune.

Cu toții simțim că viața e uneori monotonă
Și-am vrea, ca să schimbăm ceva din formă
Dar pentru a schimba ceva, ne trebuie voință
Educată voință să motiveze viața de credință.

În viață e loc de varietate multă în activități
Dar să căutat utilul și valoarea cu priorități
Viața nu e monotonă, dacă căutam veșnicia
De ne interesează viața veșnică și mântuirea.

Dacă ne angajăm să căutăm pe Domnul
Încă se mai lasă găsi de omul, căutătorul
Viața nu ne va fi monotonă, în trăirea vieții
Ci vom fi acaparați de dorința mântuiri.