Să nu te temi în luptă, cu tine este Domnul,
Cu tine este cerul, atunci când este grea,
El poate să doboare, oștirea ce încearcă,
Mereu să te oprească, din alergarea ta.

Să nu te temi de noapte, lumina e aproape,
Mereu ea printre stele, te poate lumina,
Doar sa privești spre ceruri, oricât ar fi de lungă,
Și dacă zăbovește, tu nu descuraja.

Să nu te temi de vremea, ce astăzi se arată,
Vestit-a fost odată, de ea să nu te temi,
În ea cu tine-i Domnul, și-n zi dar și în noapte,
De vei privi tu cerul, în ajutor să-L chemi.

Să nu te temi o clipă, de tot ce se aude,
De vești ce-s de războaie, de molimi ce-au venit,
Sunt cele care strigă, pe ulițe întruna,
Să stăm în pregătire, e vremea de sfârșit.

Să nu te temi de ziua, de mare strâmtorare,
Prin ea trecută-i calea, spre locul minunat,
Ce-și are începutul, l-a Domnului venire,
E-un loc care sfârșitul, nu-l are niciodat.
Amin