Vreau să-mi sfârșesc alergarea cu Isus
Și să nu treacă peste mine nici un apus
Fără ca eu mai mult sa mă pocăiesc
Ca să pot cu Domnul să mă întâlnesc
Să nu spun in mine însumi "eu sunt mântuit "
Dar apoi pe cale să fiu adormit
Nu așa, nu merge, nu pot să mă înșel
Pocăit sa fiu mereu, să ajung la țel
Să merg drept pe cale, să nu mă abat
Și-n orice primejdie să pot să răzbat
Să nu-mi spună gândul"ia și o vacanță"
Ca apoi să vezi, pocăința-i roasă
De nu voi fi treaz pe cale risc să fiu căzut
Căci și așa viața asta parcă-ți dă prea mult
Libertățile sunt multe doar să le accept
Ca apoi la mântuire să nu mai am drept
Peste tot pe unde ochii mei ades privesc
Stau ispitele haine și un plan diavolesc
Să mă prindă mreaja lor și să mă despart
De Domnul Isus Hristos și să fac păcat
Pândit sunt mereu de vrăjmașul să mă prindă
Ca apoi și el în taină o cursă rea să îmi întindă
De nu voi fi veghetor și nu voi umbla cu Domnul
Voi ajunge că fecioara să mă ia și pe mine somnul
Iar când va veni Mesia sau chiar de aici voi pleca
Nu știu dacă Domnul meu dincolo mă vă aștepta
De nu voi lupta pe cale și voi spune*și așa e bun*
Azi o spun și îmi asum, nu sunt decât un nebun
Căci în mine nu e Domnul de nu voi fi înfrânat
Și mă păcălesc eu singur căci nu sunt deloc scăpat
Judecata mă va ajunge și atunci va fi doar vai
Căci am pierdut de mult calea către rai
Pot să fiu in văzul l lumii, cel mai bun și educat
Dar degeaba dacă pe Domnul nu l-am apucat
Dacă doar de ochii lumii mai umblu și-n adunare
Azi va spun că sunt căzut de mult de pe cale
Daca doar stau pe un scaun și doar comentez
Conștiința nu mă încearcă și nu reflectez
Nimic parcă nu mă mișcă și lacrimi nu am
Cu greu parcă recunosc, că nici frate nu eram
Nu-mi rămâne de făcut decât să fiu realist
Azi eu să mă pocăiesc și să nu fiu un artist
Ce mimează pocăința dar el nici nu o cunoaște
Și să mă întorc la Cel ce cu iubire turma-și paște