Fiul meu, ai îndrăzneală!
Viața este ca o mare,
Cine poate să înoate
Se descurcă-n toate,
Biruiește și răzbește
Și prin credință reușește.

Cine nu, rămâne-n urmă,
Toți îl calcă în picioare,
Astfel biruit se lasă
Și-ntristarea îl apasă
Apoi deznădăjduiește
Și pierzarea-l copleșește.

Cu-ndrăzneală tu să aperi
Adevărul cel curat.
Adevărul nu te lasă,
Nu te-alungă, nu te-apasă
Nici nu rămâi rușinat
Că adevăru-i Cel Preaînalt.

De minciună te ferește,
Ca de-un șarpe blestemat,
Că în ea cine-ndrăznește
Și nici nu se pocăiește
Totdeauna-i rușinat
Și osândit de-al său păcat.

Îndrăznește! Pentru Domnul,
Și cu lei să te trântești.
El e Cel Care se luptă
Și din ceruri te ascultă,
Tu ești cel ce biruiești
Când pe El te bizuiești.
Amin.
(Vineri, 31 iulie 2020)