Când în mintea obosită
Gândurile vor muri
Şi-am să uit ce-nseamnă dorul
Şi-am să uit a mai iubi
Tu să nu mă laşi Părinte
Rătăcită prin pustie
Ci prin Duhul Sfânt să torni
Peste mine apa vie
Şi, în ceas târziu din noapte
Să cobori în dreptul meu
Să m-atingi, ca pacea dulce
Să o simt la Pieptul Tău...
Doamne, când vor trece anii
Şi în trupul gârbovit
Se vor instala dureri
Şi-am să uit cât m-ai iubit
Te rog Tată să mai laşi
O fărâmă de putere
Să pot crucea să mi-o duc
Cum al Tău Cuvânt o cere!

Şi de va veni un timp
Când ispite mă vor frânge,
Când paşii vor rătăci,
Şi când sufletul va plânge,
Tu să nu mă laşi, Părinte,
Ci măreşte-a mea credinţă,
Căci de eu nu pot, la Tine
Totul este cu putinţă!

Maria Luca
Vulcan, 09.07. 2023
Mary