Unde începe minciuna și unde sfârșește?
Unde începe moralitatea, conștiința se trezește
E posibilă minciuna în a creștinătăți moralitate?
Relativism moral ce ruinează principiul gândiri curate?

Paradoxul minciuni e până azi nedezlegat de om
Minciuna produce confuzii și-i viciază gândirea la om
Mincinosul afirmă: ca minciuna-i adevăr curat
Că adevărul e minciună și confuzia s-a format.

Paradoxul mincinosului stă în confuzia produsă
Dar moralitatea face ca realitatea să fie spusă.
Mincinosul are capacitate de-a întoarce pe dos
Schimbă urâtul în frumos și frumosul îl face hidos.

Mincinosul spune da când trebuie să spună nu
Și spune nu când trebuie să spună da, adevărul
Omul, singura ființă ce poate proceda așa pe lume
Alte ființe nu, deoarece diavolul nu le poate răpune.

Numai cu omul, diavolul la moralitate are de lucrat
Deoarece omul cu moralitate înaltă a fost creat
Celelalte ființe-s create fără a moralității finețe
Doar omul are aceste afinități în componențe.

Minciuna pe adevăr îl ascunde, acoperindu-l
E cea mai josnică stare în care cade omul
Adevărul e povară ce mincinosul n-o poate purta
La care numai moralitatea și conștiința pot ajuta.

Paradoxul minciuni, e exemplu anomaliei păcătoase
Ce produce în om comportării fără gândiri sănătoase
Ce nu-l lasă să chibzuiască la afirmația ce-o face
Nici la repercursiunile minciuni, ce-i sunt aduse.

Paradoxul minciuni, josnicia sau măreția măsoară
Libertatea dea spune adevărul fără influețe de-afară
Minciuna e haină ce adevărul nu poate să îmbrace
Moralitatea ce adevăr poartă, în ea nu se complace.

Uneltele minciuni, pe om total îl degradează
Și în mintea-i, propria sa lume ireală creează
Nimeni din jur lui, deloc nu-l mai poate crede
Totul îi pare minciună, că atât mintea-i percepe.

Nu mai deosebește adevărul de minciună
Că moralitatea cu el, nu mai fac casă bună
Nu există om să nu fi mințit niciodată măcar
Dar unii de obicei iar alții mint cât pot de rar.

Care e originea minciuni? Diavolul e autorul
Biblia ne lămurește, care-i e minciuni istoricul
Dar de poate fi înlăturată din a lumii conștiință?
Atât cât e diavolul liber în lume e cu neputință.

Biblia interzice minciuna în orice împrejurare
Că întotdeauna adevărul are poartă de scăpare
Adevărul te face slobod, cu conștiința nepătată
Minciuna iese la iveală, nu poate fi camuflată.

Minciuna e în totalitate a omului slăbiciune
Prin complexele probleme ce în față le pune
Biblia îndeamnă, să ne ferim de profeți mincinoși
Ce imoral se strecoară printre noi credincioși.

În piei de oi îmbrăcați, cu falsă blândețe afișată
Dar înăuntru sunt lupii răpitori cu minte spurcată
Pe cât e adevărul de puternic, îndrăzneț și curajos
Pe atât e minciuna de slabă, falsă și de scurt folos.

Nimic nu-i mai strălucit și statornic ca adevărul
Ce trebuie să formeze în viața creștinului moralul
Omul este singura ființă capabilă în moralitate
Dar nu toți o au și trăiesc după adevăr și dreptate.

Societatea, politica luptă să formeze omul imoral
Privind minciuna ca ceva de folos și magistral
Un necesar ce te scoate din încurcătură la nevoie
Moralitatea n-ar fi bună, ca să minți nu-ți dă voie.

Credinciosu-le nu trăi a moralității relativism
Odată moral și altă dată imoral și plin de cinism
Să fii statornic în vorbe și fapte, ce spui să faci
Fără minciună și nedreptate, viață cinstită să duci.

Baza moralei e: iubirea de oameni, credința-n Dumnezeu
Dar diavolul a adus minciuna și caracterul cel rău
Omul e ca trestia în clătinare, dar una cugetătoare
Cu pendulare între moral și imoral pe-a vieții cărare.

Multe lucruri și motive împing pe om la minciună
Lipsuri, nemulțumiri, neîncredere și greutate de vină
Când moralitatea și conștiința omului e sănătoasă
Nu-s lucruri sau motive să ducă viață mincinoasă.

Dacă trăim așa cum Biblia ne cere prin cuvânt
Morali, etici, cinstiți cu a credinței discernământ
Atunci Domnul ne va aprecia credința ce trăim
Și la revenire ne Ia cu El în ceruri alături săi fim.