Oare tot ce se petrece în lume-i întâmplare?
Sau tot se întâmplă după planul Lui mare?
Mai are Dumnezeu lumea sub control?
Sau totul se petrece haotic și voia-I n-are rol?

Viața nu este o înșiruire de coincidențe
Istoria vieții n-o planificăm noi în interferențe
Tot ce se întâmplă are un sens anume
Ce dă rost vieții și are înțeles doar în sume.

N-a fost întâmplătoare data când ne-am născut
Nici minutul, ora, ziua și anul când am apărut
Dumnezeu a hotărât aceasta pentru fiecare
Și ne-a planificat viața, nu scurge la-întâmplare.

Pentru creștin, teoria haosului n-are crezare
Nimic în a creștinului viață nu-i la-întâmplare
Dumnezeu veghează asupra credinciosului
Nimic nu-i voia sorți, necunoscuta destinului.

Fatalitate, liber arbitru sau predestinare
Accident, necesitate și nefericită întâmplare
Acestea cred oameni, ce nu cred în Domnul
Cărora imprevizibilul, dovedește normalul.

Tot ce se petrece și pare doar întâmplare,
Fericire, nenorocire, bucurie sau supărare
Mai târziu de vom pricepe, vom înțelege
Că nu-s întâmplare, că există o voie ce alege.

Tot ce cuprinde viața nu-i oarbă întâmplare
Dumnezeu conduce totul în desfășurare
Bucuria, fericirea, necazul, durerea și suferința
De ce unora așa și altora altceva? e taina Sa.

Nimic ce-n lume se petrece nu-i întâmplare
Dumnezeu a plănuit tot cu minuțiozitate mare
Orice pe lume se petrece în orice moment
E sub a Lui control și al Său plan e împlinit.

De ce se-întâmplă lucruri rele oamenilor buni?
Se întreabă unii privindu-i pe sărmanii suferinzi
Când lucrurile se întâmplă contrar așteptărilor
Bucuria face loc nedumeririlor și dezamăgirilor.

Când se întâmplă răul, celui ce face râul
Judecăm a fi drept și viața decurge normal
Dar când răul se întâmplă oamenilor buni
Lumea spune: Dumnezeu nu-i drept în acțiuni.

Cine suntem noi să-l judecăm pe Dumnezeu?
Dacă lucrează drept, cui dă bine sau cui dă rău?
Ne credem mai buni ca El și-am face altcumva
Spunând: răul e pentru răi și pentru buni e mila.

Oamenii ce gândesc așa sunt sinceri în simțiri
Miloși, plini de compasiune cu cei suferinzi
Dar nu cunosc pe Dumnezeu și felul lui de-a lucra
De multe ori e inexplicabil, de ce lucrează așa.

Omul gândind logic e confuz, bulversată de aparențe
Că Dumnezeu ar fi fără milă în cele îngăduite
De la un Dumnezeu așa mare și cel rău așteaptă bine
Nu numai cel ce se crede bun, fără fapte de rușine.

Sunt puțini cei ce spun: am primit plata cuvenită
De-ar fi Dumnezeu numai drept, lumea ar fi nimicită
Aceștia acceptă consecința păcatelor ca meritată
Îi recunosc justiția, de-a fi dreaptă dar și miloasă.

După ce criterii judecăm întâmplarea bună sau rea?
După trăirile prezente sau după ce-n viitor ar lucra?
Așa a fost cu Iosif, prezentul nu prevestea nimic bun
Dar ce s-a întâmplat la urmă a arătat planul suprem.

Așa s-a întâmplat cu Iov și alții descriși în Scripturi
Cu prezentul fără nădejde dar cu rezultate mari
Același Dumnezeu controlează și azi tot în lume
Acestui Dumnezeu îi slujim noi slăvind al Său nume.

Deci toată încrederea în El orice s-ar întâmpla
Căci suntem și noi, tot sub supravegherea Sa
Multe ce se întâmplări ce nouă ne par nenorociri
Dar sunt a Lui desăvârșite planuri și împliniri.

Să nu fim pradă senzațiilor, emoțiilor de moment
Credincioși s-așteptăm la porțile timpului, în prezent
Inima noastră-i înșelătoare, deznădăjduit de rea,
Când judecă lucruri știute numai El, de ce așa?

Viața-i rezultatul a ce se întâmplă bun sau rău
Dar conversia înaltă se face sus la Dumnezeu
Știm că toate, bune sau rele împreună arată suma
Pentru iubitori de Dumnezeu, ce împlinesc porunca.

Cum arată omul bun? Biblia-L descrie pe Dumnezeu
Bun în totalitate și lipsit de orice-i numit păcat și rău
În dreptul omului sună superficial spus acest cuvânt
Omu-i imperfect, de Isus s-a spus: iată omul adevărat!

Slujind unui Dumnezeu bun toate întâmplările-s bune
De credem într-un Dumnezeu rău, totul îi rău pe lume
Sunt așteptările noastre, de la Dumnezeu realiste?
Îi suntem credincioși, ca rău în lume să nu mai existe?

Toate întâmplările rele ce oamenilor se întâmplă
Sunt probleme de om produse prin necredință
Necredința în El e problemă încă de la-început
Ce produce lumii răul de diavolul conceput.

El are soluții de rezolvare la aceste întâmplări
Aduse în lume de viața trăită-n deșertăciuni
Să facem ce putem, la unele întâmplări se poate
Când principiul universal: cauză-efect are urmare.

Orice întâmplare poate avea și un sens bun în sine
Căci Dumnezeu în planul Lui poate face să fie bine
Credința-n El trebuie în toate avută și arătată
Și își va arăta puterea în toată întâmplarea avută.