Chemați-i!

Se zbate-o lume-ntreagă în păcate
Încătușată-n pofte ce domnesc
Ce țin legați fără de libertate
Pe cei conduși de duhul cel lumesc.
E întuneric, beznă, rătăcire
Prea pentru mulți care sunt amăgiți
De cel viclean care fără iubire
Le spune că așa sunt fericiți.
Mulți sunt robiți de patimi și plăcere
Uitând că au suflet nemuritor
Că într-o zi Domnul Isus va cere
Ce-a pus de preț în corpurile lor.
Ar mai voii atunci doar o secundă
Ca să se-ntoarcă de pe calea rea
Sau chiar un loc unde să se ascundă
Dar ca să scape nu vor mai putea,
Căci pentru cei ce-aicea n-au voință
De-a renunța la lume și plăceri
Și de-a veni la Domnul cu căință
Nu va mai fi iertare nicăieri.
Astăzi și-acum e clipa mântuirii
Cât încă este Harul revărsat
Pentru aceia prinși în mreaja firii
Care doresc salvare din păcat.
Mergeți la ei, chemați-i cu iubire
Să vină, să se-ntoarcă la Isus
Numai prin El avea-vor fericire
Pe Calea Lui și-n patria de sus.
Avea-vor toți deplină izbăvire
De patimi și de pofte, de păcat
De-l vor urma cu-adâncă mulțumire
Pe-Acela ce din lanțuri i-a scăpat.
De-aceea azi cât încă se mai poate
Vestiți Cuvântul celor care pier
Bateți mereu la inimi ferecate
Prin Duhul Sfânt ce cheamă către cer.
Fiți fericiți mulțumitori în toate
Că-n luptă vă conduce chiar Isus
Doar El să vă păstreze astăzi poate
Biruitori pe drumul spre cer sus.
În slujba Lui să fiți acum lumină
Exemple vii, mereu de roade plini
Luptând, lucrând, fiind fără de vină
Și culegând recolta dintre spini.