Ne iartă!

A fost o zi solemnă care mereu se-așterne
În amintirea celor scăpați de-al morții somn
Când pe un deal departe din slăvile eterne
S-a coborât să moară al Nemuririi Domn.
S-a dat de bunăvoie ca jertfă fără vină
Să poată să dezlege de lanțuri și păcat
Pe-acei ce-n neagra noapte sunt fără de lumină
Și fără nici o țintă aleargă ne-ncetat.
Acolo la Golgota a fost o mare gloată
Așa plină de ură mereu batjocorind
Pe Domnul plin de milă și fără nici o pată
Cu-a lumii-ntregi povară asupra Lui fiind.
Fruntașii cei de seamă și-ntreaga adunare
Chiar și soldații Romei îl înfruntau murdar
El îi privea cu milă și suferea-n răbdare
Amara suferință pe-al Golgotei altar.
Din mâinile-I străpunse, din coastă și picioare
A curs până la capăt curat și Salvator
Al nemuririi sânge plătit pentru iertare
Și pentru împăcare cu Tatăl Creator.
Nu numai ei Isuse ți-au cauzat durere
Ci fiecare Doamne, și eu și toți la rând
Cu vorba, fapta și-ades cu gândul în tăcere
Când am lovit în Trupu-Ți pe cruce atârnând.
În spinii de pe fruntea-Ți atât de-nsângerată
Și-n cuiele bătute vedem al nost' păcat
Și eu și cei de-acolo și omenirea toată
Te-am pus Doamne pe cruce și-n față Te-am scuipat.
Prin moartea Ta Isuse făcut-ai ispășirea
Pentru cei smulși din lume, de Tine mântuiți
Care prin ascultare Ți-au prețuit Iubirea
Și-au înțeles că-n Jertfa-Ți de rău sunt curățiți.
Ne iartă Doamne Sfinte că Ți-am produs durere
Și ne ajută-n luptă să fim biruitori
Să ne conduci cu brațu-Ți cel plin de mângâiere
Spre țara minunată de dincolo de nori.