Ca pasărea spre ceruri care zboară,
Aș vrea să mă înalț spre colț de Rai,
La porțile deschise sa mă-ntâmpini,
A Tale veșnicii aș vrea sâ-mi dai.

Să urc cum urcă roua dimineața,
Atât de mult eu Doamne îmi doresc,
Să strălucesc ca ea... până la capăt,
Să fiu cum vrei doar Tu când te-ntâlnesc.

Ca iarba înverzită-n miez de noapte,
Ca florile pe câmp sa fiu aș vrea,
Tăcut doar așteptând căci așteptarea,
Mereu ea este după voia Ta.

La cruce-n umilință-mi vreau ființa,
Ce-i plină doar de dorul Tău mereu,
Acolo s-o găsești când Tu din slavă,
Vei reveni din nou sfânt Dumnezeu.

Ca norii trecători aș vrea Isuse,
Să-mi fie întristarea cea mai grea,
Căci vreau doar fericire eu în viață,
Să am pe urma ce-i numai a Ta.

Ca ploaia-n primăvară vreau eu Doamne,
Acea răcoritoare ca să fiu,
Căci ploaia este mana cea cerească,
Pentru acei ce trec ei prin pustiu.

O rază de lumină-n miez de noapte,
Să fiu... să luminez în jurul meu,
Atât de mult doresc ca Tu de mine,
Să fii mereu doar mândru Domnul meu.

Doresc ca să găsești a Ta plăcere,
Atunci când înspre mine vei privi,
Plăcerea Ta îmi este fericirea,
Ce poate pe pământ a mă-mplini.
Amin