Aud vocea Ta Isuse, glasul Tău îmi mereu,
Alinare-n clipa care, stau Isus la pieptul Tău.

Vindecare-a mi-e prezența-n care eu m-adăpostesc,
Alinare bunătatea, zi de zi ce-o întâlnesc.

Mi-e odihn-a Ta iubire, mă păzește ea mereu,
De ispitele ce-s grele, de mânia celui rău.

Visele îmi împlinește, împreună de a fi,
Când se-arată iarăși seara, ce încearc-a mă opri.

Te aud pe Tine Doamne, cum mă mângâi Tu ușor,
Vocea Ta îmi dă speranță, aripi ca spre cer să zbor.

Mă duci dincolo de vremuri, ce adânc mă obosesc,
Să nu vad vre-o izbăvire, Dumnezeule ceresc.

Însă eu numai pe Tine, te zăresc oriunde-aș fi,
Mă ridici... îmi dai putere, să nu cad orice-ar veni.

Văd tăria Ta când Doamne, clătinarea-n fața mea,
Se arată când mi-e pasul, înspre-mpărăția Ta.
Amin