Să fiu o stea eu printre stele, atât de mult Doamne-mi doresc,
Să fiu aproape... mult aproape, de Tine Domnul meu ceresc,
Să trec de norii ce încearcă, cu teama lor a mă opri,
Din pasul meu ce-i spre clipita, în care eu te-oi întâlni.

Sa fiu ca luna de pe ceruri, ca soarele ce îl răsari,
Departe de cărarea celor, ce sunt im beznă ei hoinari,
Să fiu ca roua ce se-nalță, ca ploaia caldă ce nu vrea,
Pământul ea ca să-l atingă, rămâne lângă Tine ea.

Să fiu ca aburul ce zboară, care nu este el văzut,
Numai de Tine este Doamne, în orice vreme cunoscut,
Să zbor să trec de toate grele, ce aburul nu poate-opri,
Căci vreau să fiu mult mai aproape, de Tine eu în orice zi.

Să fiu o pasăre ce zboară, o pasăre cu visul meu,
Ce-l am în zi dar și în noapte, să fiu cu Tine Dumnezeu,
Să fiu vreau firul cel de iarbă, mereu de Tine îngrijit,
Să fiu un înflorit de floare, ce n-are timp de ofilit.

Să fiu un dor aprins de Isuse, atât de mult eu Doamne-aș vrea,
Să-mi umpli inima de dorul, de cerul Tău... de Țara Ta,
Să nu opresc eu nicio clipă, la tot ce are-acest pământ,
Căci este-o goană în risipă, un praf ce-i spulberat de vânt.

Să fiu aș vrea ce vrei Tu Doamne, în toate după voia Ta,
Chiar de-s un abur sau sunt steaua, ce strălucește-n noaptea grea,
Chiar de-s o pasare ce zboară, un fir de iarbă de sunt eu,
Aș vrea a Ta asemănare, s-o am în toate Dumnezeu.
Amin