Cu cât privesc mai mult la Tine, cu-atât mai mult eu îmi doresc,
Să lupt ca să ajung în clipa, Isuse bun să te-ntâlnesc.

Cu cât mai mult stau lângă Tine, nu îmi doresc a-mi dezlipi,
Ființa mea de harul care, mă poate Doamne mântui.

De-mi stă privirea ațintită, numai spre cerul Tău mereu,
Cu-atât mai mare mi-e dorința, de-a te avea scump Dumnezeu.

Mi-e inima mai larg deschisă, căci vreau doar Tu să fii în ea,
Căci doar la Tine eu iubirea, găsesc căci dragostea-i a Ta.

Cu cât mai mult îți cânt doar Ție, mai mult un cântec vreau să fiu,
Din zorii cei din dimineață, până în noapte-n ceas târziu.

De Tine-mi este și privirea, ea ațintită Domnul meu,
Cu cât privesc mai mult la Tine, cu-atât mi-e dorul mult mai greu.

Cu cât mai mult alerg pe cale, cu-atât mai iute Doamne-aș vrea,
S-ajung pe brațele din care, s-a scurs un sânge sfânt cândva.

Dorința mi-este mult mai mare, de-a fi cu Tine-n veșnicii,
Atunci când eu îmi pun nădejdea, în Tine... și aștept să vii.
Amin