De ce-i așa?

Se naște azi în suflet întrebarea
De ce-i așa? și-am vrea ca să aflăm
Răspunsuri ce s-alunge-ngrijorarea
Ce-ades în inimi frânte o purtăm.
Am vrea răspuns ca să avem la toate
Și căutăm întruna să găsim
Să înțelegem astăzi cât se poate
Din ce-i ascuns și nu putem să știm.
De ce-i durere, de ce-s în viață
Atâtea lacrimi ce se scurg pe-obraz
În școala suferinței ce ne-nvață
Ca să răbdăm când trecem prin necaz?
De ce-i așa? e-o simplă întrebare
Dar ce durere-adâncă-ascunde ea
În inima prea plină de-ntristare
Care-un răspuns la frământare vrea.
Am vrea răspunsuri poate mult prea multe
Decât ni-e dat ca să-nțelegem chiar,
Suntem prea dornici ca El să ne-asculte
Fără ca noi să-l ascultăm măcar.
Uităm ades că voia Lui e sfântă
Că El ne cheamă Lui să ne predăm
Și-a noastre inimi pururi se frământă
Dorim răspunsuri și tot întrebăm.
Chiar de nu știm de ce este durere
Și nu-nțelegem nicicum rostul ei
Să așteptăm divina mângâiere
Și un răspuns din gura Dragostei.
Să așteptăm tăcuți în ascultare
Răspunsul Lui la multele-ntrebări
Ca să ne dea doar binecuvântare
După-o viață plină de încercări.
Atunci, numai atunci vom înțelege
Rostul durerii fără de hotar
Din valea plângerii unde se-alege
Prin încercare tot ce e murdar.
Doar fericire, veșnic mângâiere
Pentru durere-acolo sus va fi
Și-l vom slăvi pe Cel ce cu putere
Ne-a pregătit pentru eterna-I zi.