“Dar Tu eşti viu... şi dai valoare vieţii
Şi o trăiesc doar pentru că exişti.
Tu eşti prezent în zorii dimineţii
Şi cu iubire sufletul meu mişti.”
Singeorzan Dorin,
Ne n-ai fi Tu şi Harul şi Pacea-ţi pe pământ
De n-ai fi Tu Cuvântul şi glasul Tău cel blând
O minte de gorilă atunci ne-ar lumina
Am hoinării prin codrii sau poate ne-am mânca
De n-ai fi Tu, pustiuri ar fi în jurul meu
Şi bezna întunecată ar persista mereu
De n-ai fi Tu pe lume ar bate falnic vânt
Prin Tine este Pace şi viaţă pe pământ
De n-ai fi Tu-Viaţa, de n-ai fi Inceput
Eu n-as vorbi cu limba si poate aş fi mut
Aş bâuna ca lupul şi făr vreun înţeles
Eu n-as avea cărarea bătătorită-n mers
De n-ai fi Tu pe lume ca far strălucitor
Eu n-aş avea iubire şi nici cerescul dor
De n-ai fi Tu viaţa un sens nu ar avea
Dar Tu eşti raza dulce, Tu eşti viaţa mea
De n-ar fi El nimic din ce-i sub soare/ n-ar imprima vietii o tinta si un rost / am fi toti umbre sterse si stele cazatoare/ ne-am risipi menirea in chip bizar, anost