E secetă mare de Har şi Credinţă …
E secetă mare de Har şi Credinţă,
De Milă, Iubire şi Vis roditor!
O lume acerbă se-axează pe ştiinţă,
Uitând de Iertare, Smerenii şi Dor,
Vânând numai glorii, renume şi fală,
Și laude multe ce-o-nalţă-n eter!
Ce-i este trăirea? Ei, da! Vorbă goală,
Și timp fără rost petrecut auster,
Ce face din oameni o masă umilă
De fiinţe pierdute-n iscări de nimic!
E secetă mare-n gândirea utilă,
Ȋn fapta firească şi-n glasul de-amic!
Ne iartă azi , Doamne , smintirea un pic ! Amin !