A fost o dimineață

A fost cândva o dimineață
Niciuna n-a mai fost ca ea
Mai strălucită, mai măreață
Mai lucitoare ca o stea.
Ce minunată simfonie
Se înălța din patru zări
Și cântul era-n armonie
Cu cerul și cu-a lui cântări,
Căci pe pământ cu triumfare
Călcând pe boldul morții reci
A înviat Acela care
E Domn și va rămâne-n veci,
Căci nu putea moartea haină
Să-l țină ca pe-un prizonier
Pe Domnul Sfânt ce e Lumină
Și pe pământ și sus în cer.
Unde îți e moarte puterea
Credeai că îl poți birui
Pe Cel ce este Învierea
Viața pentru veșnicii?
El a-nviat ca să croiască
Un drum pentru poporul sfânt
Din lanțuri să îi izbăvească
Și să îi ducă-n cerul sfânt,
Să-i poarte-n car de biruință
Să fie-ai Tatălui copii
Trăind viața prin credință
Până ajung în veșnicii.
Azi ne-amintim cu bucurie
Că dimineața a venit
Când Cel prezis de profeție
Voia din cer a împlinit
Și ne trăim cu mulțumire
Viața pe acest pământ
Conduși de Domnul cu iubire
Și ascultând de-al Lui Cuvânt.
Ne-a înviat, ne-a scos din moarte
Plătind cu însăși Jertfa Sa
S-avem cu Sine-n ceruri parte
Dacă aici îl vom urma.
Până la capăt de cărare
Când fi-va să ne ducă sus
Să-i mulțumim de clipa-n care
A înviat Hristos Isus.