Acel ce stă sub corotirea
Cuvîntului lui Dumnezeu,
Este păzit cînd aprigă urgia
Lovește aspru în jurul său.

Cel ce ascultă de poruncă
A sta sub semnul Singelui,
Va dobîndi protecția sfîntă
Stînd la umbra Crucii Lui.

Cine caută adăpostul Său,
Cînd bate nemilos furtuna,
Este ocrotit de Dumnezeu,
Care peste el întinde Mîna.

Este un adăpost puternic
Celui ce se adăpostește,
La umbra Celui ce e veșnic
Și de nenorocire îl ferește.

Nu e jertfă aici sub soare
Mai mare decît ascultarea,
De Dumnezeul viu și Mare,
Ce-a dat ființa și mișcarea.

E Dumnezeu pretențios?
Vei pune poate întrebarea,
Da, Dumnezeu este gelos,
Pentrucă a dăruit suflarea.

Are pretenții Cerescul Tată,
De-a fi onorat Cuvîntul Său,
În felul acesta, El să poată
Dărui, tot binele Său mereu.

Neascultarea pune piedici,
Oprește multe binecuvîntări,
Poți asculta oricîte predici,
Cît și-o mulțime de cîntări.

Un zid de netrecut se pune
Între neascultător și Dumnezeu,
Oricît se strigă în rugăciune
Nu va primi răspunsul Său.

Acum activați-vă ascultarea,
Și vă smeriți sub Mîna-i tare,
Celui care a trimis mustrarea
Și veți vedea Slava Sa mare.
Amin.