Ce mare fericire

Am fost un rătăcitor
Ce dorește fericire
Între ce e pieritor
Ce n-aduce împlinire.
Am crezut că liber sunt
Când trăiesc doar în plăcere
M-am lăsat purtat de vânt
Crezând că am mângâiere.
Am iubit ce-am întâlnit
Pofte și plăceri deșarte
Crezând că sunt fericit
Dar de fapt mergeam spre moarte.
Am vrut după placul meu
Să trăiesc crezând că-i bine
Nu știam că Dumnezeu
A murit și pentru mine.
Nu știam că-s păcătos
Că mă-ndrept înspre pierzare
Nu știam nici de Hristos
Nici de-a Lui dulce salvare.
Mă lăsam de val condus
Purtat doar de pofta firii
N-aveam loc pentru Isus
Dătătorul fericirii.
Am fost mort, dar m-a chemat
Am fost orb, mi-a dat lumină
Să mă simt rău, vinovat
Cu inima rea, haină.
Azi mi-a spus că sunt murdar
Dar ar vrea ca să mă spele
De traiul meu în zadar
După gândurile mele.
Vin la El să fiu salvat
O, ce mare fericire
Că astăzi eu am aflat
A inimii mulțumire.
Ce-am iubit nu mai doresc
Nu vreau lanțuri și robie
Ci mereu vreau să-L iubesc
Că mi-a dat viață mie.
Vreau mereu să îl urmez
Pe Cel ce mi-a dat putere
Și pentru El să lucrez
Răbdător și în tăcere.