Să pornești la timp oriunde,
Ca în liniște să mergi
Și să poți sosi la vreme,
Mulțumit fără-a te teme,
Făr’ să fii silit s-alergi
Îngrijorat că n-ai s-ajungi.
Nu-i destul să pleci din vreme,
Trebuie la timp s-ajungi.
Nu te-opri cu toată lumea!
Ține seama de acestea,
Mai ales pe drumuri lungi,
Mijlocul să ți-l încingi.
Că-n zadar te scoli devreme,
Dacă stai pe drum uitat,
Și te-oprești cu cel străin,
Apoi te trezești la Amin;
Când pomana s-a gătat,
Încă n-ai ajuns în sat.
Cine-ajunge-ntârziat
La sfârșit de cale
Pleacă capul supărat
Și se-ntoarce rușinat,
Fără să facă escale
În a ghenei neagră vale.
Omul care folosește
Multora spre îndrumare
Să nu-și doarmă noaptea-ntreagă,
Rătăciți spre cer s-atragă,
Să nu stea prea mult la soare
Până Domnul dă-ndurare.
Să folosească vremea
Cât mai bine cu putință.
Piere-atât de multă lume
În fărădelegi și glume,
În păcat și neștiință.
Trebuie-adusă la credință.
Amin.
(Sâmbătă, 29 mai 2021)