Cuvântul Domnului e-a mea salvare,
Prin el avânt din nou mi-am luat,
A mele aripi ce-au fost frânte,
Cu-al Său cuvânt le-a vindecat.

El este viață... e cuvântul,
Ce la lăsat să fiu salvat,
De încercările ce-adesea,
Doar răni în urmă au lăsat.

Cuvântul Domnului e-o armă,
Pe-un câmp de luptă cu cel rău,
Biruitor este întruna,
Căci e cuvânt de Dumnezeu.

Oprește ura și mânia,
Să mă răpună ce au vrut,
Căci el aduce și sfârșitul,
El poate-aduce-un început.

Mi-a pus pe buze o cântare,
De laude s-o cânt mereu,
Mi-a netezit din nou cărarea,
Să nu mai simt al vieții greu.

Să nu opresc la o răscruce,
Ce-n fața mea a apărut,
Să urc spre marea biruință,
Chiar dacă drumul e abrupt.

Cuvântul Lui deschide gura,
A celui ce-i mereu flămând,
A celui ce iubește viața,
Ce-i după nori... în cerul sfânt.

Vre-o dată nimeni n-o să poată,
Ca să oprească planul Său,
Puterea pe pământ și-n ceruri.
E numai a lui Dumnezeu.

Cuvântul Său dă la o parte,
Și ziduri... piedici ce se pun,
Căci Cel ce-i Domn... e numai Domnul,
Doar El e Împărat pe drum.
Amin