De n-ai fi Tu, de n-ar fi-a Ta iubire,
De nu ai răsări în zori de zi,
M-aș pierde printre vuietele vieții,
Care nu tac... dorite-a mă opri.

De n-ai fi Tu, aș bea amărăciunea,
Ce-ncearc-a mele vise-a spulbera,
Încearcă să m-ascundă de lumina,
Ce poate-a mă conduce-n Țara Ta.

De n-ai fi Tu nici stelele din noapte,
N-ar străluci în fața mea mereu,
N-aș ști ce e iubire-adevărată,
Aș fi târât în vale de cel rău.

O Doamne de n-ai fi aș fi spre moarte,
Împins de suferințe și necaz,
Mi-ar fi atât de greu făr-a Ta mână,
Ce șterge-al meu suspin și-al meu obraz

De n-ai fi Tu, mi-ar fi grea alergarea,
Prin lumea suferinței ce-a de-acum,
Ce vrea să mă opresc în ea pe cale,
Să nu te văd la capătul de drum

De n-ai fi Tu, uscat aș fi de vânturi,
Ce bat adeseori peste pământ,
Aș fi dus în pustiul fără viață,
Căci fără viață este orice vânt
Amin