Când vorbește Dumnezeu


Când vorbește Dumnezeu
Cerul tot, încremenește
Când se aude glasul Său
Pământul tot se topește

Când vorbește Cel de sus
Omenirea se înspăimântă
Nu mai e nimic de spus
Nimenea, nu mai cuvântă

Munții, cu totul se pleacă
Stelele, cad pe pământ
A mării albie, seacă
Se aude totul, vuind.

Pământul e clătinat
Toate cad, se prăbușesc
Și totul este schimbat
Oamenii gem și scrâșnesc

De spaima ce i-a cuprins
De groaza ce-i stăpânește
Focul fricii s-a aprins
Domnul, totul prăbușește

Pământul e clătinat
La glasul lui Dumnezeu
Toate pier, tot e schimbat
El face ce vrea, mereu

Când Domnul de susu vorbește
Este panică și teamă
Peste toate El răzbește
Și nu ia nimic în seamă

Totul poate transforma
La a ochiului clipeală
Nimicește tot ce vrea
Nu dă nici o socoteală

Domnul face tot ce vrea
Fiindcă toate le-a creat
Tot, e-n stăpânirea Sa
Dar e bun și minunat

Omenirea o iubește
El iartă pe orișicine
Care sincer se căiește
Se luptă, să facă bine.

Iartă omul păcătos
Pe al Său Fiu, jertfă l-a dat
Pe Cel sfânt, Isus Hristos
Omenirea, a salvat.

Amin

Câmpia Turzii, 23 august 2023