Privesc la jertfa Ta Isuse,
Iubirea Ta m-a copleșit,
Și taina mântuirii Tale,
Atunci ea s-a adeverit.

Privesc la crucea blestemată,
Ce sângele ți-a subt cândva,
Și văd măreața Ta lucrare,
Ce Tu-ai facut-o-n viața mea.

Privesc la răsărit de soare,
Sub el doar fericit eu sunt,
Doar Tu îl faci ca să răsară,
Să nu fiu singur pe pământ.

Mi-ai dat o parte chiar din Tine,
Să fiu mereu înviorat,
M-ai cunoscut din înălțime,
Cu Duhul Tău m-ai botezat.

Privesc la marea suferință,
Ce pentru mine-ai suferit,
Și înțeleg câtă valoare,
Mi-ai dat Tu mie Domn iubit.

Mi-ai dat un cer ca moștenire,
Spre el privesc de-aici mereu,
Privind văd dealul ce odată,
Tu l-ai urcat atât de greu.

Privind zăresc a Ta-ndurare,
Care murind ai arătat,
Să fiu când viața se va scurge,
De Tine eu... un fiu salvat.

Să fiu un rod al suferinței,
Să-mi dai în dar iubirea Ta,
Și o întreagă veșnicie,
Cu îngerii să pot cânta.

Văd doar lumina ce-i adusă,
De razele ce-ai răsărit,
Căci eu privesc numai spre soare,
A Ta splendoare m-a orbit

Și orb privesc spre nemurire,
Nebun de dragoste și dor,
Doar după Tine-a mea iubire,
Prin care astăzi eu doar zbor.
Amin