Mai stai Isuse lângă mine,
Eu niciodată n-aș putea,
Ca să mă satur de iubirea,
Ce-ai pus-o Tu-n inima mea.

Eu o adăp cu-a mele lacrimi,
Să nu-nseteze niciodat,
Căci vreau Isus până la capăt,
Să te iubesc cu-adevărat.

Mai stai când noaptea se arată,
Sub umbra ei vre-o teamă eu,
Să nu am Doamne chiar de-i noapte,
Cu mine să rămâi mereu.

Să cânt sub stele cânt de glorii,
Să fiu sub lună bucuros,
Încrezător doar în puterea,
Ce-o poți avea doar Tu Hristos.

Mai stai când lacrima îmi curge,
Căci vreau să simt cum mâna Ta,
Îmi mângâie ușor obrazul,
Ca să mă pot înviora.

Să pot zâmbi și-n strâmtorare,
Sub harul Tău nemărginit,
Din care nu aș vrea o clipă,
Să ies Isus... al meu Iubit.

Mai stai căci iată este seară,
Și nimenea nu a rămas,
În suferința mea ce iară,
Ar vrea să fac eu un popas.

Eu doar cu Tine trec calvarul,
Cum Tu-l treceai fiind zdrobit,
De-acele cuie care Doamne,
Atât de mult te-au chinuit.

Mai stai cu mine Doamne-o clipă,
Căci Tu alungi tot ce e rău,
Sub greul meu văd totdeauna,
Cum pui și Tu umărul Tău.

Să nu mă lași Tu niciodată,
Eu singur Doamne ca să fiu,
Căci fără Tine a mea viață,
Ea este-un mare... gol pustiu.
Amin