Judecătorul
Autor: Maria BALTĂ-LEȘ  |  Album: În drum spre veșnicie vol.l  |  Tematica: Incurajare
Resursa adaugata de Maria.B in 11/09/2023
Judecătorul
Lantin 10/03/2023

Un cerșetor stătea cu mâna-ntinsă
Într-o piață printre alți sărmani
Când înspre marea lui surpriză
Văzu un sac de piele plin cu bani.

Era sărac însă neprefăcut
El se gândea să dea înapoi banii
Și-l căută pe cel ce i-a pierdut
Prin piața ce era plină de oameni.

Erau în sac o sută de talanți
Monede de un aur orbitor
E clar le-a pierdut unul din bogați
Iar sacul l-a găsit un cerșetor.

Privind el prin mulțimea din piață
Vede un om strigând în gura mare.
Deși era la o mare distanță
A deslușit totuși acea strigare.

Era un bogătaș ce promitea
O recompensă ce o dă pe loc
Aceluia ce îi va ‘napoia
Sacul ce l-a pierdut el în talcioc.

Deși sărac, era un om cinstit
Se duse deci el către bogătaș
Să îi dea sacul care l-a găsit
Sperând să-i dea și lui de-un aldămaș.

Când a ajuns în fața celui care
Pierduse sacul a fost acuzat
Că l-a furat și că acum mai are
Tupeu să fie și recompensat.

Zicea bogatul c-avea două sute
De galbeni în sacul de piele.
Că cerșetoru-n câteva minute
I-a furat jumătate din avere.

Fiind cinstit, și-n fața tuturor
Cerșetorul cere cu demnitate:
« - Să mergem deci la un judecător
Și să ne judece el cu dreptate. »

De ochii lumii omul cel bogat
S-a dus cu gând să-l umilească
Și acolo din nou l-a acuzat
De cum a început el să vorbească.

« - Am avut două sute de talanți
De aur puși într-un sac nou de piele
Puteți acum și voi să constatați
Că nu-s decât o sută de lovele. »

Săracul spune că tot ce-a găsit
Este ceea ce-a pus atunci pe masă
Din ei nimic n-a cheltuit
Și nici n-a dus la el acasă.

Judecătorul un om înțelept
Le spune: eu vă cred pe amândoi
Dar fiindcă trebuie să judec drept
Da-i bogătașule sacu’napoi.

Tu zici că ai pierdut azi două sute
Iar el numai o sută a găsit
Deci nu sunt banii tăi, acuma du-te
Și caută-ți tu sacul liniștit.

Căci ceea ce-a găsit nu corespunde
Cu ceea ce declari c-a dispărut
N-avea nici când, nici unde îi ascunde,
Deci clar nu-i sacul care l-ai pierdut.

Vom fi-ntr-o zi cu toții judecați
Nu pentru ceva ce-am găsit în piață,
Nu pentru saci de piele cu talanți
Ci pentru tot ce am făcut în viață.

În fața Marelui Judecător
Singurul ce ne poate apăra
Este Isus, al nost’Mântuitor
De am făcut în viață voia Sa.

Amin
Am scris această poezie pentru a încuraja persoanele private de libertate să spună întotdeauna adevărul, mai ales atunci când se prezintă la procese.


Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 404
Opțiuni