Sti tu prieten

Sti tu prieten ce te-asteapta,
Cand te ridici din asternut?
Cand te pornesti si se indreapta,
Spre tine valuri de trecut?

Cand nu mai este nici un sprijin,
Si te intrebi de ce-i asa?
Si-apoi sa vezi ca iesi din toate,
Cand parca nu te-ai astepta?

Si poti sa dai mana de pace,
Unde trebuie pe cale,
Sau sa iei haina rabdarii,
Ca sa treci furtuna mare.

Ea doreste sa te prinda,
Si se-arunca inspre tine,
Sti tu cine-o tine acolo,
Si putere n-are-n sine,

Ca sa-ti faca nici un rau
Si sa se mai potoleasca,
Sti ca Domnul Dumnezeu,
I-a poruncit sa se opreasca?

Sti ca-n pustie-a tasnit ape,
La porunca Celui Sfant,
Si-a facut sa se adape,
Omnul seteos si flamand?

Cum pune picioru-n prag,
Sa nu te cuprinda focul,
Cand pe altii ii omoara,
Ba le strica si norocul?

Si de nu ai bogatie,
Sa traiesti in lux si vis,
Tu esti Fiu de-mparatie,
Cu-avutii in Paradis?

Sti ce se intampla oare,
Cand se sapa groapa ta?
Si cel rau vrea ca sa cazi,
Si tot el ajunge-n ea?

Are sentimente firul
De curent cand te atinge,
Si te zgataie un pic,
Si la pamant te intinde,

Dar tu scapi sa nu te-ajunga,
Si corpul sa nu-l strapunga?

Ai pus intre rafturi pline,
Cuvantul Celui prea sfant,
Nu Il ti acol- pe masa,
Sa-l citesti din cand in cand?

Cu protectie divina si de Domnul aparat,
Mergi pe drum si cine vine si te vede e speriat,
Cine vrea un rau sa-ti faca, vede clar pe fruntea ta,
Ca acolo scrie Isus si n-accepta asa ceva?

Cum se-nalta zorile si imbraca florile,
Tu privesti mereu spre ele sa le vezi culorile?
Sti tu cine a facut toate, cu asa intelepciune,
Ca nu poti cuprinde-n minte si sa le imiti mai bine?

Nu gasesti al Sau izvor, care are un loc tainic,
Ai sa-l vezi pe viitor, daca Lui te rogi tu grabnic.
Te-a trecut prin clipe grele si Cel care te veghea,
A intins mana spre tine, c-ai fost slab in fata Sa

Sa te scoata El a vrut ca nu te tinea puterea,
Si-a taiat noduri ascunse ce iti doreau nimicirea.
Toate acestea sunt lasate prin voia Acelui sfant,
Rele, bune, adunate, tu le treci jos pe pamant.

Si zici ca este normal, au fost si o sa mai fie,
Dar la vremea hotarata, bate ceasu-n vesnicie,
Si se va opri odata mersul lucrurilor firii,
Si poate ca tu vei zice, asa-i soarta omenirii.

Dar nu imi poti explica, trairi care te-au marcat,
Lucruri extraordinare si-ntamplari de altadat.
Prin putere si credinta, care se arata-n fapte,
La acel neprihanit, vei vedea acestea toate.

Din Mana sfanta care-a fost, nencetat cu noi pe cale,
Am primit a Sa rabdare, sa avem la incercare.
Preacerescul nostru Parinte vrea sa se indure iar,
Sa putem vedea mai clar, lucruri date ca in dar.

Caci ca-n somn va da El painea, credinciosilor de azi,
Celor ce stau langa Domnul si la greu si la necaz.
Merg mereu, plini de credinta si putere au de sus,
Ei se bucura intruna caci alaturi e Isus.

Amin