Odiseea Mesianică

Evocare Biblică

          Partea VII -a
           
Irod
                  " Aşa vorbeşte Domnul: Un ţipăt se aude
la Rama, plângeri şi lacrimi amare; Rahela îşi
plânge copiii; şi nu vrea să se mângâie pen-
tru copiii ei, căci nu mai sunt!” "Aşa vorbe-
şte Domnul: Opreşte-ţi plânsul, opreşte-ţi
lacrimile din ochi; căci truda îţi va fi răsplătită,
zice Domnul; ei se vor întoarce iarăşi din ţara
vrăjmaşului." Este nădejde pentru urmaşii
tăi, zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în
ţinutul lor!” Ier. 31,5-17.

Şi după ce Magii, au plecat     
În vis lui Iosif când dormea,
Din cer un înger s-arătat
De-al instrui, ce-i de urmat     
Şi către el, vorbind zicea:  

" Tu scoală-te acum îndată!     
" Ia Pruncul şi pe mama lui!
" Fugi în Egipt, deocamdată,  
" Cu viaţa Pruncului salvată,     
" Acesta-i planul Domnului!”  

" Acolo-ai să rămâi o vreme     
" Până Eu din nou voi spune,
" Că nu mai ai de a te teme,
"  Şi că nu mai sunt probleme,  
" Să te întoarci în zile bune.” 

" Şi iată că-ţi fac o-nştiinţare:     
" Irod, pe Prunc Îl va căta,
" Să-L găsească şi omoare,  
" Să-i treacă necazul mare   
" Nemulţumirea, a-şi arăta.” 

" Căci el se zbate de mânie     
" Să stingă vestea cea bună,
" Tiran şi-umplut de gelozie  
" Că de Prunc nimic nu ştie   
" Va izbucni, ca o furtună.” 

Şi Iosif, de grabă s-a sculat,     
A luat pe Prunc şi pe Maria,
Şi-n spre Egipt, ei au plecat
Îndreptându-se ne-ntârziat    
Să scape pe Pruncul Mesia.  

Şi-a aşteptat mult Împăratul     
Ca Magii duşi să mai revină,
Zicând că e deschis palatul
Pentru-ai aduce rezultatul -  
Privind vestirea cea divină.  

Şi după ce-a trecut o vreme     
Destul de lungă-n aşteptare,
S-a hotărât la el să-i cheme   
Pe cei ce-ascultă şi se teme,   
Pe toţi aprozii-n grabă mare.  

N-au trebuit cercetări multe     
Ca toţi să poată să-nţeleagă,
Că Magii n-au vrut s-asculte
Prefăcătoriile-i prea multe -   
Şi pe la el ca să mai meargă.  

Astfel gândind, c-au şi ajuns     
Acolo, în ţara lor din Răsărit,
Înseamnă că-au ţinut ascuns
Posibilul... de dat răspuns -   
Despre copil cum L-au găsit!  

Atunci, Împaratul s-a mâniat     
Şi-n supărarea-i foarte mare,
Văzând cum Magii la-nşelat     
Şi el degeaba... a aşteptat
Iar ei s-au dus pe-altă cărare…  

La gândul întoarcerii, turba,     
Că mai de mult n-a priceput,
Şi-n sinea lui stând se-ntreba:  
" Cum aş putea, mai rezolva?
Ce poate fi-acum de făcut?” 

Atunci în minte, a născocit     
Un groaznic plan de nimicire,
Un plan de martiraj cumplit  
Prin front de sabie pornit   
Ce nu aştepta... zăbovire.  

Şi cum dela Magi se aflase     
Când sus pe cerul înstelat,
O stea în lumină se-arătase
În licăriri de-aur frumoase    
Vestind acel mare Împărat,  

A socotit spre-a se-nţelege     
Copilul când s-ar fi născut,
Copil, ce-urma să fie Rege
După a cerului sublimă Lege    
După cum Magii, au văzut,

După câtva timp, de socotit     
Cam câtă vreme-ar fi trecut,
De când şi Magii s-au pornit
Din Ţara lor, ... din Răsărit    
Să afle Pruncul nou născut...  

A stabilit de grab s-omoare     
Pe cei de parte bărbătească,
Pe pruncii toţi, fără cruţare,
O! Niciunul, să aibă scăpare    
Niciunul, să nu mai trăiască!  

Şi-n Betleem au fost trimişi     
Şi-n toate-acele împrejurimi,
(Pruncii mici, spre-a fi ucişi)  
De la doi ani, toţi proscrişi,   
Ostaşii cruzi, fără de inimi.  

Şi-au junghiat, fără cătare     
Pe toţi, dela doi ani în jos,
Ca prin această răzbunare
Ce-a provocat o jale mare    
Să fie-ucis, şi Isus Hristos.  

Astfel, s-a împlinit profeţia     
Cum Dumnezeu a înştiinţat,
Prin proorocul... Ieremia -     
Că-n inimi va intra pustia,
Atunci, când El a declarat:  

" Un ţipăt se aude în Rama!
" E plângere şi bocet mult, ,
" Rahela-şi vesteşte teama
" Că se-ntinde-n suflet rana,    
" Ostaşii cruzi, însă n-ascult.” 

" Ea îşi jeleşte-ai săi copii     
" Şi nu primeşte mângâiere,
" Ei nu mai sunt între cei vii,
" Pentru-a le-aduce bucurii     
" Cuprinsă-i de grea durere!” 

După o vreme, ... oarecare,     
Irod, Împăratul crud a murit,
Ducând cu el osânda mare
A mii de lacrimi, arzătoare   
Pentru pruncii, ce-a jertfit.  

Din nou, un înger se arată     
Lui Iosif noaptea, iar in vis,
Zicând: " Scoală-te, îndată!
" Căci calea ţi-este aranjată,     
" În faţă ai drumul deschis.” 

" Ia Pruncul şi pe mama Lui     
" Şi mergi în ţară, c-au murit,
" Toţi cei ce viaţa Pruncului  
" Călcând glasul Cuvântului,   
" Au căutat mult şi-au râvnit!” 

Iosif pe loc, a ascultat de el,     
A luat pe Prunc şi pe Maria,
Şi iar, ei s-au întors în Israel
Marcaţi de groaznicul măcel,     
Să-L aibă în grijă pe Mesia.  

Doreau acum să locuiască     
În Betleemul drag, regăsit,
Şi ei copilul să şi-L crească   
În dragostea părintească,   
De-ntâi născut şi prea iubit.

Dar când ei veste-au auzit     
Cum că-n Iudeea, Arhelau,
Domneşte după ce-a murit
Irod, al său tată nelegiuit -    
Să se-ntoarcă, se temeau.  

Stau în cumpănă, gândind     
Spre care cetate s-apuce,
Şi tot plănuind şi socotind  
Pentru copil, în grijă fiind  -  
Au înţeles că-s la răscruce.  

Şi tot Domnul, i-a înştiinţat     
Să se întoarcă din Iudeea,
Iar ei ascultând au plecat   
Spre Nazaretul ce-au lăsat,   
Să locuiască... în Galileea.  

De îngerul ce-a fost trimis     
Ei s-au convins, povăţuiţi,
Privind cu gândul deschis    
Peste încercările de vis -
În tot ce au fost sfătuiuiţi.  

Mergeau cu inima-mpăcată     
Că Domnul poartă grija lor,
Pe-acelaş drum de altă dată
Ca şi-o familie... întemeiată    
Ducând cu ei, un Pruncuşor.  

Prin greutăţile ce au trecut     
Dela venirea, ... la-nscriere,
Ei amândoi, ... au cunoscut
În multe lucruri ce-au făcut     
C-au împlinit o sfântă vrere.  

Şi tot astfel, de-aci înainte     
Încrezători căci Dumnezeu,
Le-a îngăduit, învăţăminte,   
Privind lucrările Lui sfinte -  
Îl vor urma cu drag mrereu.  

La Nazaret, ... s-au stabilt     
Pruncul crescand an de an,
Prin prooroci cum s-a vestit
Ca un Lăstar verde şi iubit   
Căci El va fi, ... Nazarinean.  

Şi-astfel, El zilnic se-ntărea     
Făcând în jur tot fapte bune,
Iar Duhul Sfânt, Îl ocrotea     
Spre slava cerului, creştea
Şi era plin, de înţelepciune!  
  
Flavius Laurian Duverna  
     
23 decembrie 2007