Nu-i prea mare suferința
autor. Diana (G. U)
Nu-i prea mare suferința,
Ce o ai în viata ta,
Doar Isus pe cea mai mare,
Pe o cruce-o suferea,
Pentru-ntreaga omenire,
Pentru-ntreg acest pământ,
Biciuit pe sate Domnul,
Te-a purtat mereu în gând.
Nu-i prea mare nici durerea,
Nici necazul nu-i prea greu,
Toate le-a purtat odată,
Fiul cel de Dumnezeu,
El și astăzi grija-ți poartă,
Tu să nu te-ngrijorezi,
Fără ea poți fi în viață,
Doar în El de te încrezi.
Nui nici dealul ce odată,
La urcat... azi mult prea greu,
Nu-i nici crucea grea... cea mare,
A carat-o Domnul tău,
Umărul și azi îl pune,
Sub povara ta cea grea,
Când nu poți s-o duci... când lupta,
Sta iar înaintea ta.
Nu-i prea mare nici suspinul,
Cel adânc în Ghetsimani,
S-e-auzea atunci când Iuda,
La vândut pe niște bani,
Pe Isus... Mântuitorul,
Care mult a suferit,
Suferința ta e mică,
Rabdă până la sfârșit.
Nu-i prea mare jertfa care,
O aduci... căci doar Isus,
Cea mai mare pe Golgota,
Pentru tine a adus,
Nu te da bătut la capăt,
Luptă până la sfârșit,
Lupta ta nu-i cea mai mare,
Domnul moarte-a biruit.
Nu-i prea mult nici dacă viața,
O vei pierde pe pământ,
Pentru tine și-a dat viața,
Un mai Cel mai mare sfânt,
Rabdă și mereu doar luptă,
Și tu nu descuraja,
Căci în toate stă la cârmă,
Domnul cu oștirea Sa.
Amin