Ce zi măreaț-atunci va fi
autor. Diana (G. U)

Ce zi măreaț-atunci va fi,
Când norii se vor despărți,
Se v-arăta venind de sus
Un Împărat... va fi Isus,
Mireasa ce-și va înălța,
Spre locul unde va fi ea,
Pe străzile din veșnicii,
Unde nu sunt vremuri pustii,
Unde-i doar soare și un vânt,
Ce-i adierea unui cânt.

Ce minunată va fi ea,
O clipă când își va-nălța,
Un rod al marei suferinți,
Ce îl va duce printre sfinți,
Unde la masă toți vor sta,
Și cu Isus ei vor cina,
Unde nu-s lacrimi nici dureri,
Doar început de primăveri.

Ce minunat va fi când El,
Al nostru Domn Emanuel,
Pe nor din slavă va veni,
Dar nu pentru a suferi,
Pe cei ce plâng îi va lua,
Pe brațul Său, în Țara Sa,
Căci ei sunt cei ce l-au urmat,
Un drum spre cer e-nlăcrimat.

Ce minunată-i taina Sa,
Descoperă ce ne-a fost,
Ne-a dat un țel... să îl urmăm,
Ne-a dat putere și un rost,
Să alergăm făr-a opri,
Spre cea mai minunată zi,
În care vremea ce-o trăim,
Atât de grea... se va sfârși.

Ce minunat va atunci,
Când primăvara va sosi,
Și soarele când va avea,
O vreme pentru-a răsări,
Fără apus sau nori ce azi,
Ei tulburare-aduc mereu,
În ceruri cerul e senin,
Fără de nori... sau timpul greu.
Amin