Te-am ridicat copilul Meu
autor. Diana (G. U)

Te-am ridicat copilul Meu, cu mâna Mea te-am întărit,
Prin încercare când treceai, de Mine când erai zdrobit,
Ți-am dat putere când erai, sleit pe margine de drum,
Credință-n tine Eu am pus, de ce te îndoiești acum?

Te-am ridicat din văi adânci, cu glasul Meu când te-am strigat,
Eu cu lumină am venit, când noaptea iară s-a lăsat,
Să poți păși pe urma Mea, sub nori pe cer când se-adunau,
Să poți copile să mă vezi, când umbrele în față-ți stau.

Te-am ajutat când tu cu greu, urcai slăbit... fără puteri,
Doar Eu copile-am ridicat, privirea ta spre-ntinse zări,
De ce te clatini azi sub vânt, când Eu sunt Cel ce te-am zidit,
Eu sunt Acel ce te-am salvat, cu-adevărat ce te-a iubit.

Cuvântul Meu hrană ți-a fost, izvor de ape vii ți-am dat,
Dar astăzi tu te îndoiești, și sunt de tine Eu uitat,
Dar strig cu glas mângâietor, să vindec rana ta Eu vreau,
Să nu mai fii pe drumul tău, ca cei ce-n deznădejde stau.

Cu mâna Mea și munții-nalți, Eu la o parte îi voi da,
Ca să mă vezi copile drag, și ca să poți înainta,
Dar tu spre Mine să privești, privirea ta s-o întâlnesc,
Ca să îți spun, tu nu uita, copilul Meu... Eu te iubesc.
Amin